5 întrebări despre războiul din Ucraina
5 întrebări despre războiul din Ucraina
Interviu cu un expert local în geopolitica est-europeană
Bună dimineața!
La ora la care scriu rândurile astea, pe Twitter circulă înregistrarea dialogului dintre o navă de război rusă și eroii care apărat Insula Șerpilor cu prețul vieții.
Insula Șerpilor e la doar câțiva zeci de kilometri de teritoriul României. Cum s-a ajuns aici? Și cât de îngrijorați ar trebui să fim?
Pentru a înțelege mai bine contextul care a făcut posibil războiul de la granițele României, am apelat la Teodor Moga, lector în cadrul Centrului de Studii Europene de la Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
De ce a atacat Rusia tocmai acum?
Din nefericire, ceea ce vedem acum se dovedește a fi punctul final al unui plan minuțios pe care Vladimir Putin l-a țesut cu perseverență în ultimii ani (cu precădere în ultimele luni), anume subminarea și ulterior subordonarea Ucrainei.
De altfel, menținerea influenței asupra fostelor republici sovietice a constituit mereu unul dintre principalele obiective de politică externă ale președintelui Putin, cel care consideră prăbușirea URSS ca fiind „cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului al XX-lea”.
În toată această încercare a Kremlinului de resuscitare a statului de mare
putere deținut de URSS, Ucraina are o importanță vitală.
Este interesant cum „problema ucraineană” (a se citi astfel din perspectiva Kremlinului) este cea care a dominat obsesiv agenda de politică externă a
Federației Ruse încă din 2013, de la Euromaidan, eveniment care a dus la prăbușirea regimului pro-rus al președintelui ucrainean de atunci, Viktor Ianukovici.
Perspectiva pierderii Ucrainei de pe orbita Federației Ruse a înfuriat Kremlinul și, în special, pe Vladimir Putin.
Anexarea Crimeii în 2014, susținerea fățișă a separatiștilor pro-ruși din regiunea Donbass, atacuri cibernetice repetate asupra Ucrainei, dezinformarea masivă (Ucraina este ținta predilectă a campaniei de „fake news-ului” alimentate de Kremlin), negarea identității ucrainene, a dreptului acesteia de a exista ca stat, culminând acum cu o invazie militară de proporții, sunt menite a redobândi controlul asupra Ucrainei.
Sigur, tot acest exercițiu de putere pus în scenă de regimul putinist are și valențe externe. Rusia urmărește să-și etaleze puterea și forța militară în fața Occidentului, în ochii căruia să-i fie recunoscut statutul de mare putere.
De la realegerea sa ca președinte în 2012, Vladimir Putin nu a precupețit nici un efort în această direcție.
Astfel, un obiectiv adiacent celui de controlare a Ucrainei este redesenarea arhitecturii de securitate în Europa și foarte probabil o încercare de determina Occidentul să accepte o sferă de influență rusească în Europa de Est.
Firește că acest obiectiv maximalist depinde în proporții uriașe de evoluția conflictului cu Ucraina.
Poate rezista Ucraina unei invazii militare masive sau este doar o problemă de timp schimbarea regimului?
E o situație extrem de complicată pentru Ucraina, chiar dacă în ultimii ani, mai exact din 2014, de la anexarea Crimeii și începutul ostilităților în Donbass, armata ucraineană a trecut printr-un amplu proces de modernizare, fiind susținută activ și de partenerii occidentali.
Totuși, raportul de forțe este net în favoarea Rusiei, la care se mai adaugă și forțele armate din Belarus, un stat deja aservit Moscovei. Includem aici și trupele separatiștilor din zona Donbass, care susținuți de soldații ruși, vor împinge linia frontului dinspre est.
Totodată, contingentele militare ruse deja aflate în regiunea separatistă Transnistria, din Republica Moldova, pot oricând pune presiune în sudul Ucrainei.
Asta va extinde și mai mult linia frontului ceea ce va fi și mai greu de gestionat. Ucraina este aproape încercuită.
Crezi că diplomația și sancțiunile mai dure, precum deconectarea Rusiei de la SWIFT, mai pot schimba cursul războiului?
În pofida volumului mare de sancțiuni pe care Occidentul le va aplica Federației Ruse, efectul sancțiunilor nu se va face simțit prea curând. Sancțiunile au mai degrabă un impact pe termen mediu și lung.
Pe termen scurt, rezervele financiare ale Federației Ruse acumulate în ultimii pe ani pe fondul majorării prețurilor la resursele de petrol și gaze exportate sunt suficiente pentru a alimenta și continua acest război.
Descurajarea Rusiei se va produce doar dacă rezistența armatei ucrainene va fi una mai mare decât au anticipat strategii militari ruși (războiul va deveni unul „de uzură”) sau dacă reacția societății rusești va fi treptat una ostilă conflictului, odată ce narativul fluturat de Kremlin, cel al „demilitarizării” și „denazificării” Ucrainei, nu va mai ține.
Cât de plauzibil este ca Rusia să revendice și Transnistria, sau chiar Republica Moldova?
Este dificil de anticipat un astfel de scenariu, care depinde covârșitor de evoluția războiului din Ucraina. Dacă Rusia își va îndeplini obiectivul de a controla Ucraina, ceea ce nu cred, probabil proiectul Novorusia ar putea fi luat în calcul de Federația Rusă.
Totuși, nu aș vrea să supraestimăm capacitățile Rusiei, în pofida forței sale militare și retoricii agresive. Înfrângerea militară a Ucrainei și, mai ales, ulterior, ținerea sub control a acestei țări (sau a unor porțiuni din această țară) este un efort epuizant chiar și pentru Federația Rusă.
La ce ne putem aștepta în următoarele săptămâni aici în Iași?
În perspectiva escaladării conflictului, acesta va determina foarte probabil un aflux mare de refugiați din Ucraina. Republica Moldova și județele de frontieră ale României cu Ucraina se vor afla în linia întâi.
În tot acest timp, ne așteptăm și la o reconsolidare a flancului de est a NATO, de altfel anunțată deja de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, din țările baltice până în România și Bulgaria.
Nu știu cum vor fi distribuite teritorial aceste forțe NATO (MApN ar putea oferi clarificări în acest sens), însă probabil, având în vedere proximitatea conflictului, Iașul ar putea acomoda o parte a acestor trupe și tehnică militară NATO.
De citit
Dacă vrei să afli cum se vede războiul din perspectiva propagandei ruse și ce mai poate face Occidentul de-acum încolo, iată câteva dintre cele mai bune texte pe care le-am citit în ultimele zile:
America Could Have Done So Much More to Protect Ukraine - The Atlantic
Vladimir Putin does not think like we do - Washington Post
What Putin Fears Most - Journal of Democracy
Russian Citizens Are Now Being Prepped for Nuclear War - Daily Beast
‘Can Russia Actually Control the Entire Landmass of Ukraine?’ - The Atlantic
Russians Now See a New Side to Putin: Dragging Them Into War - The New York Times
Putin Made Fools Out of His Admirers - Foreign Policy
Putin’s New Iron Curtain - Puck News
🎧 Cea mai lungă noapte din ultimii 70 de ani - Recorder
Știri locale pe scurt
Ieșenii pot să predea deșeurile electronice până pe 12 martie, în mai multe puncte de colectare din oraș.
acestea pot fi preluate și gratuit de la domiciliu (ex: mașină de spălat, frigider, etc.) prin comandă telefonică la numărul 0232 270 223. Ridicarea acestora se va realiza în 26 februarie, 5 și 12 martie 2022.
Salubris va prelua gratuit deșeurile vegetale generate de ieșeni în urma toaletării propriilor curți. Aceste deșeuri vor fi depozitate în saci, în limita unui volum echivalent cu o pubelă (circa 240 litri).
beneficiarii pot preda aceste deșeuri vegetale din curți la mașinile Salubris, care vor veni într-o anumită zi din săptămână, în funcţie de zonă.
Carrefour deschide un magazin în locul fostului Lidl din Moara de Foc. Surse citate de Apix.ro spun că spațiul ar fi fost închiriat către trei chiriași: Carrefour, un lanț de farmacii și eMag.
de asemenea, Kaufland a inaugurat ieri noul magazin din Tătărași, zona Doi Băieți, iar cel care va fi construit în zona Fortus a intrat în linie dreaptă în circuitul de autorizare de la nivelul municipalității
Ce facem în weekend
🐶 Târg caritabil pentru animale | Sâmbătă și duminică ai șansa să ajuți cele mai neajutorate necuvântătoare din județul Iași, într-o atmosferă caldă și primitoare de început de primăvară.
Artiști locali, antreprenori, meștesugari si alți membri sufletiști ai comunității Save our Paws donează, creează și se adună la acest eveniment de strângere de fonduri. Sâmbătă și duminică, de la 11:00 la 18:00, la Acaju.
👪 Despre adopție în România | Comunitatea Harmony, împreună cu Alianța România Fără Orfani, vă invită la o discuție pe tema adopției în România: informații relevante și practice, răspunsuri la întrebări, împărtășiri din experiență. Oricine este binevenit și intrarea este liberă! Duminică de la 18:00 la Harmony Cafe.
🩰 What we are today will change tomorrow | Un spectacol la Teatrul din Stejar care propune o experiență performativă de dans contemporan în care conectarea fluidă la corp, sunet și narativul vizual compun o călătorie personală. Duminică de la 19:00, biletul este 40 lei.
Fotografia săptămânii
Încă ceva
Ce facem acum, când războiul este atât de aproape de noi? Cred că asta e întrebarea pe care toți o avem în background zilele astea.
Ieri feed-urile mele au fost copleșite de mesaje de solidaritate și update-uri despre prăpădul din Ucraina, care se amestecau cu obișnuitele urări de LMA, gânduri despre fotbal, poze cu pisici, copii și prăjituri.
„Oare oamenii ăștia nu-și dau seama că lumea nu va mai fi la fel? Sau nu le pasă?” Ăsta a fost primul meu gând, de mamifer pe modul fight-or-flight, dar apoi mi-am adus aminte de eseul al lui C.S. Lewis, scris în 1948, despre cum putem trăi într-o eră a armelor nucleare:
This is the first point to be made: and the first action to be taken is to pull ourselves together.
If we are all going to be destroyed by an atomic bomb, let that bomb when it comes find us doing sensible and human things—praying, working, teaching, reading, listening to music, bathing the children, playing tennis, chatting to our friends over a pint and a game of darts—not huddled together like frightened sheep and thinking about bombs.
They may break our bodies (a microbe can do that) but they need not dominate our minds.
Pe curând,
Alex Enășescu