Arta stradală care schimbă fața Iașului
Arta stradală care schimbă fața Iașului
Tinerii artiști încearcă să revitalizeze spațiul public și să atragă atenția asupra mai multor probleme sociale
Într-o zi de iarnă blândă am pornit la drum în orașul meu pentru a parcurge traseul (H)artei urbane propus de Iași.Travel și Asociația Artipic. N-aș zice că e ușor să fii turist în Iași, chiar într-o zi de weekend cu trafic aparent lejer, dar, de data asta, am urmărit o altă poveste - cea a artiștilor muraliști și de street art care arată o altă față a orașului prin picturi autentice cu mesaje puternice.
În ultimii ani, zidurile clădirilor din Iași au prins viață - nu doar în zonele mărginașe ale orașului - la inițiativa unor tineri artiști cărora le pasă de cum arată spațiul public și care doresc să familiarizeze publicul cu arta urbană, un „neobișnuit” estetic necesar.
Săptămâna trecută a fost finalizată cea mai mare pictură murală din oraș, de 440 de metri pătrați și intitulată „Solidaritate prin creativitate”, pe unul din pereții exteriori ai Casei de Cultură a Sindicatelor.
Patru artiști – HarceaPacea, Frag.Menta, Vladude și Cuser – au lucrat 12 zile la pictura care îl aduce în prim plan pe Virgil Săhleanu, sindicalistul care a fost asasinat în anul 2000 în scara blocului în care locuia, din cartierul Alexandru cel Bun. Vernisajul lucrării a avut loc sâmbătă, 11 decembrie.
Liderul sindical s-a zbătut pentru a apăra drepturile a 1.278 de muncitori concediați abuziv de la uzina Tepro și pentru a anula contractul de privatizare, acuzând că o fabrică profitabilă urmează a fi falimentată.
Pentru că le încurca planurile, investitorul ceh care cumpărase pachetul majoritar de acțiuni, directorul Tepro și directorul firmei de pază al fabricii au pus la cale asasinarea lui Săhleanu.
Alături de portretul liderului sindical, devenit un simbol al luptei anticorupție, sunt punctate artistic și alte evenimente din istoria recentă a Iașului și repere din tranziția zonei industriale a orașului.
Muralul face parte din proiectul RegenerARTE Urbană, inițiat de Asociația Artipic cu scopul de a dezvolta sectorul cultural ieșean.
„Cu toții avem potențialul de a deveni modele de urmat”
HarceaPacea, Frag.Menta, Vladude și Cuser au lucrat timp de aproape două săptămâni la Casa de Cultură a Sindicatelor, uneori în condiții meteo nu tocmai prietenoase, pentru a aduce un tribut celui care, potrivit artiștilor, este un model de curaj și omenie.
„Integritatea și perseverența de care Virgil Săhleanu a dat dovadă sunt valori insuficient promovate”, spune HarceaPacea, mărturisind că actele de injustiție, abuz sau nedreptate îl inspiră adesea când creează.
Colegul său, Vladude, crede și el că onestitatea, demnitatea și tenacitatea merită mai mult încurajate în lupta cu impostura și corupția. Artistul consideră că este mai important ca noi înșine să avem „acel zvâc de a fi persoană model, indiferent de cât de mic sau mare ar fi aportul, nu doar să căutăm acele persoane model, cu speranța de a fi inspirați”.
„Inspirație găsești la orice colț de cartier, dacă-ți ții ochii și inima deschise. Eforturile depuse de Virgil Săhleanu, atât curajul cât și perseverența sa, au fost și vor fi mereu apreciate cu respect. Din păcate, activismul, altruismul și curajul de a combate corupția sau neregulile sunt slab promovate.” -Vladude
Frag.menta încurajează capacitatea fiecăruia dintre noi de a deveni mai buni. Ea spune că oricine are puterea de a deveni un exemplu demn de urmat și crede că „ar merita mai mult să ne concentrăm atenția asupra «individului obișnuit» pentru a ne putea analiza cu mai multă acuratețe pe noi înșine și societatea din care facem parte, întrucât cu toții avem potențialul de a deveni modele de urmat”.
Pe de altă parte, este foarte important în formarea noastră ce fel de oameni alegem să urmăm, de aceea Cuser crede că „partea cu adevărat complicată rămâne la latitudinea fiecăruia prin procesul de identificare a unor modele veridice”.
„Încă mai avem de lucrat în a fi buni cu noi înșine, până a putea fi buni și cu ce ne înconjoară”
Ca să trăim într-o comunitate care produce schimbări, e nevoie de mai multă educație civică, responsabilitate și o bună cunoaștere de sine, consideră artiștii.
Cuser completează, spunând că este „esențială o educație urbană pentru a avea o calitate a vieții mult mai ridicată, dar acest lucru nu prea este posibil dacă nu avem o educație elementară la bază”.
Pe de altă parte, HarceaPacea susține că avem mai multă nevoie de educație civică și sexuală decât de educație urbană, argumentând că încă mai avem de lucrat în a fi buni cu noi înșine, până a putea fi buni și cu ce ne înconjoară.
„Arta urbană e modul meu de manifestare a simțului civic. Încerc, cât mă duce capul, să educ prin ea. Să aduc la lumină anumite aspecte importante care din varii motive trec neobservate”. - HarceaPacea
Completându-l, Vladude adaugă că în Iași e nevoie de o implicare mai strânsă în ce privește activismul civic și responsabilitatea față de „buna sănătate a orașului”.
„Încerc prin operele mele să îndemn privitorul să se orienteze către cunoașterea de sine, să fie empatic și mai activ în comunitate.” - Vladude
Educația se clădește prin pași mici făcuți cu perseverență și este nevoie un efort susținut în aceeași direcție de către toți cei implicați în procesul educațional.
„Mai important ar fi un sistem educațional funcțional care să își facă datoria de a forma și pregăti noile generații. Arta stradală, momentan, are rolul de a intriga privitorul, de a aduce noi perspective asupra posibilelor utilizări ale spațiului public, dar și asupra temelor abordate în lucrările realizate”, a precizat Frag.menta.
Artă pentru toleranță, solidaritate și speranță
Într-o acțiune de solidaritate față de lupta cadrelor medicale cu pandemia, HarceaPacea, cu ajutorul lui Kaput, a realizat anul trecut o pictură de aproximativ 150 de metri pătrați pe zidul din fața Spitalului de Boli Infecțioase din Iași.
Pe lângă rolul estetic și mesajul transmis, muralul contribuie și la îmbunătățirea calității aerului datorită vopselei Airlite, o substanță prietenoasă cu mediul și care purifică aerul.
Prin muralul realizat în cadrul festivalului Street Delivery, HarceaPacea a vrut să transmită nu doar un mesaj de solidaritate și speranță medicilor, dar și un îndemn la importanța responsabilității fiecărui cetățean în pandemie.
InZIDerabilii, alt proiect curajos de revitalizare urbană inițiat de artistul HarceaPacea, promovează toleranța și coeziunea socială. Cartierul Apărătorii Patriei (Dallas) a devenit un centru artistic în aer liber, acolo unde mai mulți artiști au pictat zidul care desparte zona respectivă de restul orașului. Manifestul cultural a necesitat implicare totală, muncă titanică și multă perseverență.
„Întreaga experiență de acolo m-a marcat în sensul în care mi-a dovedit că sunt capabil și m-a convins că asta e ce vreau să fac în continuare”, a spus HarceaPacea.
Referitor la schimbarea percepției societății și a autorităților în privința problemelor din zona respectivă, artistul a mai spus că „e nevoie de mult mai mult decât de implicarea, munca și perseverența câtorva oameni lipsiți de putere decizională sau financiară”.
Intervenția culturală inedită pe care a avut-o HarceaPacea când s-au împlinit 80 de ani de la Pogromul de la Iași poate că se va șterge, la un moment dat, de pe trotuare, dar nu și din mintea celor care au călcat prin locurile unde au fost executați mii de evrei.
Peste 80 de siluete au fost desenate pentru a marca locul unde au fost comise crimele; majoritatea în puncte cheie, precum fostele cartiere evreiești: Târgu Cucu, Cuza Vodă, fosta chestură (actualul Muzeu de Istorie a Pogromului), Gara Mare și Sinagoga Mare.
Artistul crede că Pogromul de la Iași este, din păcate, un eveniment necunoscut în special în rândul tinerilor și își dorește ca tot mai mulți adolescenți să afle despre tragicul episod din istoria Iașului.
Un strop de culoare în oraș
În ceea ce privește motivația din spatele procesului de creație, Frag.menta aduce în discuție „dorința de înfrumusețare a spațiului public, dar și necesitatea de a arăta că se pot realiza lucruri frumoase în ciuda unui sistem care adesea pare că funcționează împotriva noastră”.
Artiștii susțin că feedback-ul primit este în general pozitiv și au observat că de multe ori oamenii se opresc să admire sau să pozeze lucrările murale. Vladude a remarcat că și persoanele vârstnice se bucură că „mai aducem un strop de culoare în oraș”.
Când vine vorba de personaje marcante care ar merita omagiate prin astfel de lucrări murale, artiștii i-au menționat pe Mugur Călinescu, elevul din Botoșani cunoscut pentru acțiunile sale de protest împotriva regimului comunist din România și declarat post-mortem luptător împotriva regimului totalitar, sau Octav Băncilă, pe care vor să-l omagieze prin pictarea podului din Iași care îi poartă numele. Printre cei evocați se numără și Alexandru Philippide, cel care a înfiinţat Institutul de Filologie Română de la Iași, și Gabriela Haja, cercetător la același institut.
„Iașul, din punct de vedere cultural, este prins în tiparele trecutului”
Ana Octavia Preotu este președinta Artipic, asociație prin care s-au derulat mai multe proiecte legate de arta urbană precum: Inziderabilii, ReintegrArt, DEMOCReAȚIE, Caravana de Artă Urbană și RegenerARTE Urbană.
Are o experiență de peste 10 ani în mediul ONG și s-a implicat în toate aceste inițiative al căror scop e revitalizarea spațiului public, dar și acela de a atrage atenția asupra mai multor probleme sociale.
Prin Caravana de Artă Urbană, de exemplu, Asociația Artipic a vrut să faciliteze accesul la cultură unor comunități defavorizate din acest punct de vedere. Astfel, în perioada 20 iunie – 25 noiembrie 2020, au organizat câte un mini-festival de o săptămână în comunele Aroneanu, Victoria, Țigănași și Plugari cu proiecții de film, ateliere de implicare civică, street dance, artă stradală și alte evenimente.
Ana crede că accentul ar trebui pus pe aici și acum într-un oraș care are potențial, dar nu este suficient valorificat.
„Iașul trăiește mai degrabă din amintirea trecutului decât în prezent. Trecut pe care îl glorifică, omițând aspectele mai puțin plăcute, Pogromul de exemplu. Iașul se mândrește cu personalități care s-au născut, au studiat și au trăit aici o parte din viață, dar uită faptul că mulți dintre acei oameni valoroși au plecat.
De aceea viziunea Iașului este orientată către omagierea personalităților care au adus prestigiu, nicidecum către ce putem facem acum, în prezent, pentru a fi cât mai relevanți și inovativi pe scena națională și internațională.
Noi în loc să investim și să încurajăm creația artistică contemporană, experimentul și inovația, cheltuim bani pe busturi. Nu știu dacă mi se par doar mie irelevante, poate chiar sunt oameni care când se duc în city break-uri caută statui și busturi!” - Ana Octavia
Mai mult, ea crede ca orice demers artistic pornit cu bune intenții se lovește de birocrație absurdă, iar asta îi determină pe mulți tineri artiști să părăsească orașul.
„În ceea ce privește arta urbană - street art, graffiti, pictură murală - stăm cam slăbuț, paradoxal, având în vedere că avem la Iași o Facultate de Arte Vizuale și Design, chiar specializarea Artă murală, și un Liceu de Arte.
Încercăm să mișcăm lucrurile, dar întâmpinăm rezistență, inclusiv în cadrul proiectului RegenerARTE Urbană ne-am confruntat cu o grămadă de probleme.
Inițial, planificasem împreună cu administrația unui campus studențesc să pictăm fațadele unor cămine. Procesul greoi de obținere a avizului ne-a determinat să alegem o altă opțiune - Casa de Cultură a Sindicatelor.
O mulțime de artiști și lucrători culturali au făcut și au încercat lucruri inovative în toate domeniile, dar au simțit că se lovesc de ziduri, că stagnează în Iași, prin urmare s-au reorientat către alte domenii sau au plecat.
Potențial există, dar, din păcate, nu este valorificat”, a concluzionat președinta Asociației Artipic.
Și HarceaPacea este de părere că Iașul e fixat în tiparele trecutului. Pe un ton mai puțin entuziast, el spune că „în ceea ce privește arta urbană, scena e slăbuță. La capitolul graffiti și artă stradală autentică stăm mai prost decât oricând în ultimii zece ani. Practicanții acestei arte se lasă de activitate sau se mută în alte orașe mai repede decât apar noi artiști din tinerele generații”.
Vladude aduce în prim plan un sector cultural vitregit, cel al artiștilor independenți, și amintește că este nevoie de o implicare mult mai mare din partea autorităților.
„Scena teatrului independent și a artelor performative ar necesita susținere din partea autorităților. Inițiative sunt, idei sunt, comunitatea este dornică de noi activități și oportunități. Cât despre arta urbană, ne confruntăm cu o descreștere semnificativă în rândul artiștilor.
Am exemple de prieteni care au ales să se mute din oraș din cauza lipsei unei comunicări și a unei implicări decente din partea autorităților”.
Deși de multe ori proiectele bune se sfârșesc mult prea devreme, Frag.menta are o perspectivă mai optimistă.
„În Iași, din punct de vedere cultural, se încearcă și pornesc mereu noi inițiative. Din păcate, este foarte dificil ca acestea sa fie duse la capăt din cauza problemelor care apar la tot pasul și a blocajelor instituționale.
Pot spune că arta murală începe ușor, ușor să se facă vizibilă în spațiul public. Lucru care se întâmplă cu greu, de cele mai multe ori, și cu eforturi venite din ambele părți.”
(H)arta Urbană a Iașului va fi actualizată și personalizată astfel încât cei interesați să poată vedea și cunoaște cu mai multă ușurință acțiunile artistice locale. La cerere, ghizii de la Iasi.Travel organizează tururi online prin care prezintă noile atracții de pe traseul artei urbane.
Eforturile artiștilor locali merită cunoscute, apreciate și susținute. Avem în Iași motive întemeiate de a ridica privirea din pământ, de a fi curioși să aflăm mai multe despre personajele remarcabile ale orașului sau de a descoperi povești nebănuite.
Cu atât mai mult, e important să fim deschiși la orice formă de artă care ne pune în contact cu propriile emoții și ne ajută să ne înțelegem și să ne acceptăm pe noi și pe ceilalți cu mai multă îngăduință.
 | A guest post by
|