Bună dimineața, Iași! ☀️
S-au terminat alegerile, așa că revenim la conversațiile constructive despre soluții la problemele care fac Iașul un oraș disfuncțional.
În ediția de azi:
pasaj subteran pietonal la Târgu Frumos
soluții inovative pentru un oraș mai răcoros
a început Rocanotherworld
Știri locale pe scurt
Primul pasaj subteran pietonal pe drumul european va fi construit în Târgu Frumos. Amplasamentul a fost stabilit, iar studiul de fezabilitate a intrat în procesul de avizare.
în cazul proiectului similar din Podu Iloaiei, amplasamentul este încă în faza de discuții, autoritatea locală având o variantă proprie pentru amenajarea obiectivului
Sectorul montan din A8 bate pasul pe loc. În ultimele luni nu s-a înregistrat niciun progres pe ultimele 4 loturi din sectorul montan al Autostrăzii Unirii Tg Mureș – Iaşi – Ungheni, avertizează Asociația Moldova Vrea Autostradă.
Noi blocuri în Rediu. Un nou proiect urbanistic pentru amenajarea unui ansamblu de blocuri, cu regim mic de înălțime, a intrat pe ultima sută de metri în procesul de obținere a avizelor necesare: vor fi construite 6 blocuri de 2 etaje, care vor găzdui 27 de apartamente.
Animawings va amâna zborurile de pe Aeroportul Iași. Animawings a decis să amâne zborurile dintre București și aeroporturile din Oradea, Cluj Napoca, Paris, Iași și Stockholm pentru martie 2025.
Cum (ne) adaptăm orașul pentru zilele caniculare?
Săptămâna asta am avut primele episoade de caniculă din acest sezon, genul de zile în care cauți zone cu umbră și răcoare, care în Iași sunt tot mai greu de găsit.
Dacă urci de la Fundație către Parcul Copou în jurul amiezei, riști să faci insolație, căci aproape toți arborii maturi de pe aliniamentul stradal au fost tăiați în ultimii ani.

În acest context, sâmbătă și duminică are loc Climathon Iași, un concurs de idei inovatoare pentru a transforma orașul nostru într-un loc mai răcoros.
Pentru a înțelege ce ar trebui să facă administrația locală și ce putem face fiecare dintre noi, am apelat la doi experți de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași.
Lucian Sfîcă este conferențiar universitar în cadrul Departamentului de Geografie al Facultății de Geografie și Geologie a UAIC, având experiență didactică și de cercetare de peste 20 de ani în domeniul meteorologiei și climatologiei. Conduce proiectul Meteo Moldova, prin care oferă educație meteorologică publicului larg.
Lucian Roșu este vicepreședinte al Asociației CIVICA, coordonator al proiectului Climathon Iași, lector universitar în cadrul Departamentului de Geografie al Facultății de Geografie și Geologie a UAIC, cercetător in domeniul geografiei urbane și căutător de soluții sustenabile pentru dezvoltarea corectă și coerentă a orașului Iași.
Se vorbește tot mai mult despre schimbări climatice și impresia e că verile la Iași sunt mai caniculare decât în copilăria noastră. Avem date concrete despre cât de mult s-a încălzit Iașul în ultimele decenii?
Lucian Sfîcă: Da, în mod cert, schimbările climatice resimțite la nivel global în prezent se manifestă local în regiunea Moldovei și prin creșterea temperaturii aerului inclusiv la nivelul verilor, pe parcursul cărora se constată o creștere a intensității și persistenței valurilor de căldură.
Mai mult, regiunea estică a României se remarcă prin creșterea cea mai marcantă în ultimii 50 de ani a acestor indicatori. Trendul actual ne indică astfel faptul că, în medie, în fiecare deceniu s-au adăugat pe parcursul verii 1-2 zile cu disconfort termic accentuat, ceea ce înseamnă că față de anii ‘80 ai secolului trecut verile din prezent ne aduc cu aproape o săptămână în plus de disconfort termic accentuat.
Iar în această tendință, orașul Iași este în centrul atenției deoarece reprezintă cea mai mare aglomerație urbană din regiune cu maximă expunere la temperaturile ridicate din timpul verii.
Cu atât mai mult, ca orice oraș mare, Iașul dezvoltă și o insulă de căldură urbană intensă, temperaturile fiind vara în medie cu 1-2°C mai mari în regiunile centrale ale orașului decât în afara orașului.
În Iași, parcurile mari, și cam singurele de altfel, sunt toate în zona Copou. Face asta vreo diferență? Avem o hartă a zonelor/cartierelor din Iași care sunt afectate mai puternic de valurile de căldură?
Lucian Sfîcă: În mod cert, aceasta este o mare vulnerabilitate a Iașului în materie de gestionare a perioadelor foarte calde, caniculare, din timpul verii. Regiunile verzi, parcurile, care ar putea atenua din gradul mare de încălzire a orașului sunt situate în Iași în regiunea mai înaltă, în special în Copou, areal care oricum este ceva mai rece pe ansamblul întregului oraș.
În schimb, arealul din lungul Bahluiului, intens populat, deține spații verzi de dimensiuni mici aferente cartierelor rezidențiale dezvoltate în perioada comunistă. De altfel, datele de temperatură a suprafeței obținute pe baza imaginilor satelitare Landsat indică foarte clar această legătură directă între densitatea mare a spațiului construit (beton/asfalt/sticlă) și valorile mari de temperatură.


Înainte de a vorbi despre soluțiile inovative, care ar fi câteva bune practici care deja sunt aplicate la scară largă pentru răcorirea orașelor?
Lucian Sfîcă: Elementul-cheie în atenuarea încălzirii suplimentare a orașului este dat de creșterea suprafețelor umbrite. Evident, cel mai eficient mijloc de a realiza asta este reprezentat de creșterea densității arborilor, dar și acest lucru trebuie dezvoltat în mod adaptat spațiului urban. Nu pot fi excluse în contextul actual inclusiv formele de umbrire prin mijloace artificiale, care să fie utilizate temporar ca mobilier stradal.
Lucian Roșu: În primul rând, trebuie spus că la nivel european nu doar că se vorbește despre adaptările la schimbărilor climatice, dar sunt fonduri serioase de finanțare pentru a sprijini proiectele ce contribuie la creșterea rezilienței în fața schimbărilor climatice.
Net Zero cities - 112 orașe ce primesc finanțare din partea Comisiei Europene pentru proiecte de infrastructură verde. Iașul nu este printre ele, din păcate. Iar acum M100 - Platformă Națională pentru susținerea orașelor românești în tranziția acestora către orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic.
Din ce am văzut în orașe similare ca dimensiune cu Iașul, propunerea de centuri verzi în jurul orașelor și a oazelor verzi intraurbane care înlocuiesc sau modifică marile parcări (suprafețe de betoane, factori ai amplificării insulelor de caldură) sunt din cele mai întâlnite soluții. Această abordare nature-based folosește vegetația abundentă, lacurile și zonele umede pentru a crea insule de răcoare în zonele dens construite.
Soluțiile bazate pe natură sunt la modă în orașele dezvoltate - vorbim despre acoperișurile și pereții vegetali, aleile înierbate permeabile, fântânile arteziene și alte elemente de apeduct deschis ce ajută la răcorirea aerului și la gestionarea apelor pluviale.
De asemenea, se vorbește tot mai des de materiale de construcție cu indici ridicați de reflectanță solară (cool roofs, cool pavements) care au rolul de a reduce absorbția căldurii și efectul de „insulă de căldură urbană". Din acest punct de vedere, acoperișurile de culoare deschisă, asfalt sau spații pietonale din materiale deschise la culoare sunt primele măsuri pe care o administrație conștientă le ia în calcul.
În Iași, dacă însumăm acoperișurile de peste 2000 m2 din tot orașul, avem o suprafață de 200 ha, de două ori mai mare decât Grădina Botanică. Iar acoperișuri verzi sau schimbarea materialului cu unul de culoare deschisă ar contribui din plin la reducerea acestui fenomen.
În acest weekend are loc la Iași un Climathon în care participanții vor căuta soluții pentru un Iași mai răcoros. Care sunt șansele ca aceste soluții să fie puse în practică în următorii ani?
Lucian Roșu: Evenimentul Climathon din Iași reprezintă un spațiu de colaborare interdisciplinară care reunește experți, mentori, instituții publice, autorități locale și mai ales echipele creative în scopul de a aborda provocarea insulelor de căldură urbană și a valurilor de căldură.
Acest demers colectiv are ca obiectiv principal conștientizarea impactului fenomenului și identificarea de soluții inovatoare pentru atenuarea efectelor sale, acordând o atenție deosebită grupurilor vulnerabile, dar și identificarea zonelor afectate în mod semnificativ.
Prin implicarea comunităților creative din Iași, evenimentul își propune să valorifice resursele locale în definirea clară a provocării și găsirea de soluții practice și replicabile.
Soluția câștigătoare va fi premiată, dar și promovată ca un exemplu de bune practici, cu potențialul de a fi implementată și în alte medii urbane, reprezentând un catalizator pentru acțiuni ulterioare de combatere a insulelor de căldură.
În esență, Climathonul din Iași urmărește să faciliteze un proces colaborativ și interdisciplinar de înțelegere aprofundată a fenomenului insulelor de căldură, identificarea zonelor critice și elaborarea de soluții sustenabile și replicabile, valorificând expertiza diverselor actori implicați și capacitățile creative ale comunităților locale.
La final, hai să vorbim și despre soluțiile practice, individuale, care nu depind de administrația locală. Ce poate face cineva care are, să zicem, o mică grădină de 500 de metri în Iași sau în împrejurimi, pentru a contribui măcar un pic la răcorirea zonei în care trăiește?
Lucian Roșu: Sunt multe mici soluții care imi vin în minte - și dintre acestea aș merge pe:
înlocuirea gazonului tradițional cu plante adaptate hidro-climate la condițiile actuale - ar necesita mai puțin consum de apă, dar ar crește indicele de biodiversitate prin crearea unui micro-ecosistem mai bogat
eliminarea suprafețelor impermeabile cu materialele permeabile (pietriș, pavaj) ce permit infiltrarea apei și reduc astfel efectul de „insulă de căldură" urbană
utilizarea de plante cățărătoare pe pereți și pergole - plantele cățărătoare cum ar fi vița-de-vie creează zone umbroase și ajută la izolarea termică a locuinței
În final, aș vorbi si despre prezența mini-pădurilor (tiny forests), care sunt implementate cu succes în multe orașe din lume.
Mai adaug faptul că administrația locală are peste 100 de spații de joacă pentru copii de mici dimensiuni (400-1000 m pătrați). Unele sunt spații amenajate și protejate de valurile de căldură prin vegetația din jurul acestora, dar majoritatea sunt spații de joacă fără umbră, fără vegetație - devenind practic inutilizabile în mare parte a timpului. Și aici dorim să intervenim (noi, Asociația CIVICA), alături de primărie, prin regenerarea acestor spații în oaze de vegetație și spații ale comunității.
Ce facem săptămâna asta
🤘 Rocanotherworld | Ediția a noua a festivalului a început deja, la Brizo, pe malul lacului Aroneanu. Festivalul din acest an aduce artiști precum Alternosfera, Asaf Avidan, Deliric x Silent Strike, Robin and The Backstabbers, Sarmalele Reci și mulți alții.
🚶♀️Tur ghidat | Vrei să fii turist în propriul tău oraș? Vino alături de prietenii noștri de la Iași.Travel să descoperi Iașul dintr-o altă perspectivă! Înscrieri aici.
🚘 Salonul Auto Iași | Vino și interacționează cu peste 50 de automobile de ultimă generație de la Volkswagen, Toyota, Kia, Lexus și Audi. De vineri până duminică în Grădina Palas.
👠 Factory Sale | Brandul de încălțăminte Papucei vă așteaptă miercuri de la 9:00 la 17:30 la un summer factory sale la sediul din bd. Țuțora nr. 4A.
🎸 Vița de Vie | Trupa Vița de Vie vine joi, 27 iunie, la Legend Pub. Bilete aici.
Citatul săptămânii
Într-un interviu pentru Panorama, Cristian Mureșan, economist român stabilit la Paris, vorbește despre românii din privat care închid ochii la corupția din aparatul de stat:
Dacă e un mesaj pentru România privată: eu am văzut un cinism care m-a debusolat un pic, inclusiv la cei foarte tineri.
Lumea înțelege ruptura dintre România publică și privată și, practic, se izolează. Spun „nu mă interesează, voi rămâne în partea mea privată, îmi voi face treaba și tipii ăștia de la stat să-și facă treaba lor”.
E o concepție extrem de greșită, pentru că ei îți fac viața un coșmar, un coșmar administrativ. Îți iau din potențialul tău de creștere.
Și dacă există două Românii care pot pune presiune ca lucrurile să se schimbe masiv, e cea dinamică, frumoasă și privată, pe de-o parte, și diaspora.
Eu văd foarte mulți români din mediul privat care pur și simplu întorc spatele. Eu nu spun că e ușor, nu spun că nu e frustrant. E frustrant să te lovești de chestia asta în fiecare zi.
Dar nici jurnaliștii, nici societatea civilă n-ar trebui să tacă. Lucrurile care sunt cunoscute de toată lumea, la nivel administrativ, ar trebui repetate și puse pe tapet. Nu cred în această separare: „Mă descurc eu singur în lumea mea mică și nu mă mai interesează ce se întâmplă în jur”. Pentru că nu ne descurcăm atât de bine.
Fotografia săptămânii
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu