Codrii Iașilor, comunitatea care se luptă să salveze plămânii unui oraș

În ultimii zece ani au fost tăiate aproximativ 180 de hectare de păduri seculare din împrejurimile Iașului

Prieteni, acesta este primul reportaj longform publicat de Iașul nostru.

Colegul meu, Ioan Stoleru, a petrecut câteva zile alături de oamenii care, văzând cum pădurea seculară de la marginea Iașului este rasă cu legea în mână, n-au putut sta deoparte.

Într-o țară în care jurnaliști, activiști de mediu și pădurari cinstiți sunt bătuți cu topoare de mafia lemnului, ceea ce fac Mihai Diac și cei din comunitatea Codrii Iașilor este un exemplu de curaj și pragmatism, deopotrivă. - Alex Enășescu


„De aici a început totul”, spune Mihai, cu piciorul pe o cioată mare pe care scrie „CRIMĂ”. „Chiar asta simt, că e o crimă. Aveam și înainte dragoste de natură, dar atunci am hotărât să devin mai vocal”, completează Doru.

„La mine a fost când am intrat pe Codrii prima dată, postase Mihai fotografii cu niște cioate enorme în capătul satului Pietrărie și am avut un moment de revoltă intensă”, povestește Ștefan.

Mulți din comunitatea Codrii Iașilor au avut câte un astfel de moment zero, când și-au dat seama că trebuie să se implice activ ca să salveze pădurea Bârnova – Repedea de la sud de oraș, una dintre cele mai întinse, vechi și diverse păduri extracarpatice din România.

În momentul de față, mai puțin de 1% din suprafața împădurită de aproximativ 12.500 de hectare este în protecție strictă, restul fiind în regim de exploatare forestieră intensivă.

Văzând cum arbori de peste 250 de ani sunt doborâți în câteva secunde și cum pădurea se rărește de la o săptămână la alta, câțiva ieșeni au format o comunitate online și un grup de inițiativă cu scopul de a proteja pădurea de tăieri și de a-i educa și pe ceilalți cetățeni.

Investigatorii Agent Green, pe care i-au contactat în 2020, au obținut recent în instanță sistarea tăierilor, însă este doar o victorie de etapă, căci în pădure încă se taie.

Comunitatea Codrii Iașilor, care are 16.000 de membri în grup și câteva zeci de membri activi care se văd săptămânal în pădure militează acum pentru desemnarea pădurii parc natural, oferindu-i protecția pe care o merită.


Cum a început totul

Mihai, 30 decembrie 2019, 14.03: Stejarii, care alături de fagi dau hrană animalelor (în special mistreților) toamna și pe perioada iernii. Aici câțiva stejari multiseculari din apropierea satului Pietrărie și Rezervației Repedea.

În ultimii 2-3 ani foarte mulți astfel de stejari seculari au fost tăiați aici, la 2-3 km de zonele de belvedere din rezervație pe care le cunoaștem cu toții. Oare asta e cea mai bună întrebuințare a unui copac care era pe picioare în 1800 și care natural ar mai trăi măcar înca pe atât?

Pagina Codrii Iașilor a apărut în 2014, cu scopul de a organiza un maraton și de a promova sportul în zona Iașului, dar, din lipsă de timp, a fost inactivă câțiva ani.

Momentul declanșator a fost începutul anului 2019, odată cu tăierea unui arbore secular de peste 250 de ani.

„Eram la o plimbare cu fiul meu și cu cățelul. Am văzut ceva activitate, instalau o platformă primară, începuseră să degajeze pe lângă niște arbori și am văzut un arbore foarte mare și gros, cu un trunchi foarte frumos.

Avea marca pusă, ștampila silvică jos, și a doua zi când am mers din nou era deja tăiat și tras pe platformă împreună cu mulți alți stejari foarte mari și frumoși.

Asta foarte aproape de Pietrărie, foarte aproape de Rezervația Repedea, nu undeva departe unde să spunem că faci producție și nu-ți pasă”, povestește Mihai Diac, software manager la Amazon și fondator al paginii de Facebook Codrii Iașilor.

A contactat atunci și Garda Forestieră, dar fără vreun efect.

Cu ajutorul celor de la Mai Bine și a altor prieteni, a organizat în același an un concurs de alergare și de fotografie în pădure, o continuare a conceptului I..AȘI în Trail, cu scopul de a promova pădurea și de a crește conștientizarea și în comunitatea de alergători și fotografi. În paralel, a conturat mai clar identitatea paginii și a lansat și grupul de Facebook cu același nume.

„Știam că Codrii Iașilor e pădurea asta istorică dintre Vaslui, Iași, Roman, mult mai mare față de ce e acum, și îmi plăcea latura asta de istorie și identitate.”

Întrucât scopul grupului era să atragă ieșeni care să afle despre pericolele la care este expusă pădurea și cum se pot bucura de ea în moduri sustenabile și neinvazive, acesta a primit motto-ul „cunoaștem, prețuim, păstrăm”. Încotro, agenție de marketing și design, a venit cu ideea logo-ului de stejar în forma județului Iași.

În timp, grupul a fost crescut de Mihai, Vali Turcuman, fotograf de wildlife, și Adriana Postolache, farmacist de formare, cu cunoștințe foarte bune de botanică. Cei trei făceau postări cu plantele și animalele remarcabile pe care le descopereau în ieșirile lor, invitându-i și pe alți ieșeni să se bucure de pădure.

Ajuns la 16.000 de membri, pe grup au loc acum discuții în zeci și sute de comentarii în care se dezbat diverse aspecte legate de pădure: un utilizator postează o imagine cu un animal rănit și ceilalți îl îndrumă pentru a-l ajuta, altcineva publică o floare rară iar specialiștii o identifică și când cineva crede că a fost martor la o neregulă membrii grupului îl ajută pentru a o putea semnala.

În paralel, pagina Codrii Iașilor, care are peste 21.000 de urmăritori, sintetizează discuțiile de pe grup, postând anunțuri de interes public, concluzii ale dezbaterilor sau preluări ale fotografiilor cu plante sau animale.


Problema nu e că se taie, ci că vedem noi că se taie

În februarie 2020, descoperind o altă tăiere în timpul unei alergări prin pădure, Mihai și-a dat seama că nu e vorba de incidente izolate. A început să posteze mai mult pe subiect și le-a scris și celor de la Agent Green, ONG non-profit de protecție a mediului.

Tot atunci au lansat și petiția, care cerea să nu se mai taie arborii bătrâni, chiar și în parcelele în care se exploatează, să crească suprafața în protecție strictă și să promoveze utilizarea recreativă, pentru că de-a lungul timpului autoritățile nu au făcut nimic sau chiar au descurajat activitățile oamenilor în pădure.

Cele câteva trasee care pot fi parcurse acum au fost marcate încă de prin anii ’70 de cluburi sportive precum Penicilina, grupuri de inițiativă sau alte asociații. În 2008, modificarea Codului Silvic interzicea accesul publicului în păduri, măsură care a fost rectificată abia în 2020 de către Camera Deputaților.

Petiția a strâns 4.000 de semnături în primele 24 de ore. Deși grupul avea deja în componență biologi, profesori și alți experți, atitudinea autorităților a fost zeflemitoare, pe linia „Nu știți ce vorbiți, fără noi ar muri pădurea”.


Vali, 14 septembrie 2020, 19.50: O privire de sus a locului de intâlnire. În partea de sus este DJ 247 (drumul spre Dobrovăț) iar in partea de jos Drumul forestier Bogonos, de aici și confuzia cu satul Bogonos care este in direcția opusă, zona Lețcani.

După cum se vede, nu arată prea bine. Sunt acolo niște lucrări de regenerare artificială în completarea regenerării naturale, dar din cauza secetei o parte din puieți s-au uscat, o parte nu au evoluție foarte bună.

Oricât de mult s-ar lăuda unii silvicultori că ar planta mii sau milioane de arbori, nimeni nu poate garanta că aceștia vor ajunge la maturitatea arborilor doborâți (secetă, inundații, pășunat, etc).

Pe parcursul anului 2020, cei din comunitatea Codrii Iașilor l-au interpelat pe Costel Alexe, la vremea respectivă ministru al Mediului, la fiecare dintre conferințele la care participa la Iași, fiind în campanie pentru Consiliul Județean.

De fiecare dată îi înmânau petiția care strângea tot mai multe semnături, inclusiv de la experți și asociații de mediu, și de fiecare dată răspunsul a fost „O să facem, o să facem” sau „O să lăsăm 30 de metri de pădure de-a lungul drumurilor județene”.


„Prin asta arăta că problema nu e că se taie, ci că vedem noi că se taie. Am fost de fiecare dată la el (n.r. Costel Alexe) cu mai mulți experți, oameni din societatea civilă, biologi.

Unii oameni au impresia că suntem un grup de tineri rebeli, dar mulți dintre noi sunt oameni de peste 40 de ani, cu familii, nu un grup de derbedei.

Avem copii și ne pasă de ce rămâne în țara asta pentru ei, că poate așa vor rămâne și ei aici.” - Mihai Diac


Pe măsură ce timpul trecea, văzând și că atitudinea autorităților este refractară, membrii comunității s-au mai informat, au început să ceară informații pe Legea 544, aflând astfel din amenajamentul silvic ce tăieri urmează.

Au pus și întrebările pe care jurnaliștii nu reușeau să le pună. Cu excepția unui reportaj TVR Iași realizat de Gabriela Baiardi, presa locală a ignorat sau a tratat superficial subiectul.

„Presa întreba «Când dați drumul la SUMAL?» sau alte chestii generale, dar nimic pe situația aplicată. Așa că făceam noi chestia asta.”

În septembrie 2020, au organizat un protest în pădure, formând un lanț uman pe drumul forestier Bogonos și scandând „Protejăm, nu tăiem!”.

Pe 24 mai 2021, Agent Green a câștigat în instanță suspendarea tăierilor de arbori din aria Bârnova – Repedea, într-un proces cu Romsilva, Ministerul Mediului și Agenția de Protecția Mediului din Iași.

Judecătorii de la Curtea de Apel București au suspendat documentația de mediu în baza căreia fusese aprobat amenajamentul. Amenajamentele fuseseră ilegal aprobate și aplicate, fără evaluări de mediu și fără corelare cu planurile de management ale ariilor protejate ROSPA0092 Pădurea Bârnova și ROSCI0135 Pădurea Bârnova – Repedea.

„Pe 1 ianuarie 2019 a început un amenajament nou, iar noi suspectăm că volumul de tăiat a fost cel puțin dublat față de alte amenajamente anterioare. În perioada 2019 – 2020 au început să scoată volume mari de pădure, un total de un milion de metri cubi pe o perioadă de zece ani, cât durează amenajamentul.

Ce se vede aici de jur împrejur, asta era o pădure care era predominant bătrână, parcele cu vârste de 140 – 150 de ani, aici au intrat deja cu tăieri progresive și în timp toți arborii maturi pe care îi vedem vor fi înlocuiți de o pădure tânără, adică o pădure regenerată, dar una care n-are nici o valoare ca biodiversitate”, explică investigatorii Agent Green.

Deși au pierdut avizul de mediu și amenajamentul, încă se taie în zonă. Între timp, cei din comunitate au modificat petiția, care acum cere și desemnarea Codrilor Iașului parc natural, astfel încât să beneficieze de conservare și dezvoltare durabilă.

„Ce ceream noi, să oprească tăierile, nu era o soluție durabilă. Ei chiar dacă schimbă amenajamentul, vine următorul amenajament și o iau de la capăt. Spre deosebire de parcul național, un parc natural are rolul de a conserva peisajul, activitățile umane și biodiversitatea, i-ar da o administrație și un cadru în care ar putea să reziste în timp”, explică Mihai.

Tot cerând informații pe Legea 544 au văzut cum este schimbată încadrarea pădurii (T1 – protecție integrală, T2 – tăieri de conservare, T3 – codru grădinărit, tăieri mai puțin intruzive etc).

„Când interesul dictează, mută T3-ul în boschetăraie, unde oricum nu fac mari tăieri sau doar rărituri, și pun T4, T5, unde pot face tăieri progresive, care fără regenerare arată fix ca niște tăieri rase. Schimbă încadrarea unde-i pădurea valoroasă, ca s-o taie.” Desemnarea de parc natural ar putea opri astfel de abuzuri.


#faptenulamentări

Ștefan, 13 august 2021, 08.21: Se strâng lemne pe drumul forestier bogonos, sunt 2 camioane (IS xx ARI și IS XX GBY) la încărcat de către un TAF cu nr de ciurea nr 17 . Aparent nu au aviz? ! Am anunțat la 112 și așteptăm la distanță sa vina controlul. M-au apelat, "vor încerca să ajungă"

Cei din comunitatea Codrii Iașilor îi încurajează pe membri să se implice activ în momentul în care văd nereguli, de la oameni care fac grătar în zone unde este interzis focul și lasă gunoaie la tăieri ilegale.

De exemplu, îi informează prin postări cu hashtag-ul #faptenulamentari care sunt pașii de urmat în cazul în care văd tăieri sau transporturi de lemn.

Hashtag-ul #florilorlestabineinnatura este pentru postările în care oamenii sunt educați să aprecieze flora fără a o rupe, lucru care duce la dispariția anumitor specii.

Deși foarte activi, sunt doar un grup de inițiativă și o comunitate online, nu sunt organizați ca ONG sau altă formă de asociere și nu primesc finanțare.

„Mă întreabă lumea unde poate dona pentru Codrii Iașilor și le spun că nu au unde”, spune Mihai.

„Săptămânal ne întreabă câte cineva cine ne plătește”, completează Ștefan Aniței, biolog. Ștefan explică faptul că pădurea, pe lângă scopul recreativ, are și rolul de echlibru, de a tempera clima care este mai caldă și mai uscată într-un oraș mare cum e Iașul.


„Un arbore secular nu e doar un copac, e un întreg ecosistem”

„E și filtru la poluarea din oraș, la toate microparticulele care se formează din arderea combustibilului și care poluează aerul intens. Pădurea asta e și foarte prețioasă pentru că e ceva unic pentru zona de deal, la est de Carpați.

În mod normal, vegetația asta, cu fag, cu gorun, vegetație de zonă joasă montană, nu s-ar găsi aici. E un rest dintr-o perioadă de acum câteva mii de ani, când clima României era ușor mai răcoroasă și mai umedă. Aici, datorită altitudinii, în zona asta înaltă din nordul Podișului Moldovenesc, s-a păstrat un microclimat și aceste păduri au rezistat până la ora actuală.

Și nu e vorba numai de copaci în sine, e o adevărată asociație vegetală, e vorba de specii de plante, de orhidee, de specii de animale; broasca roșie de munte – rana temporaria –, salamandre, izvorașul cu burtă galbenă – bombina variegata.

Și în condițiile actuale, de schimbare de climă, când clima devine mai uscată și mai caldă, în momentul în care ai tăiat, s-a pierdut efectul de microclimat menținut de pădurea bătrână. Combinația asta de schimbare climatică și tăiere face imposibilă regenerarea aceluiași tip de pădure”, explică biologul.

„Asta vorbeam recent și cu un silvicultor ieșit din sistem. Mi-a spus că fac cel mai rău lucru posibil pentru contextul actual. Ca să păstrezi genul acesta de pădure, să aibă o șansă, trebuie regenerări pe mulți-mulți ani, cu minim de intervenție, nu progresive în 5 – 10 ani”, completează Mihai.

Conform biologilor, un arbore bătrân nu ar trebui scos din pădure nici când putrezește. Când încă este în viață, în trunchiul lui își fac casă diferite specii de păsări, iar odată putrezit scoarța lui atrage insecte care depind de lemnul mort.

Dacă un arbore secular este tăiat și înlocuit cu unul tânăr, toate acele specii dispar. „Un arbore secular nu e doar un copac, e un întreg ecosistem”, conchide Ștefan Aniței.


O dată pe lună, cei din Codrii Iașilor anunță pe pagină și pe grup o plimbare în care îi invită pe ieșeni să descopere pădurea și să învețe cum să se bucure de ea și să o protejeze.

Membrii mai activi ai comunității le explică și celorlalți despre diferitele specii de insecte, animale, flori și arbori și le povestesc despre unicitatea microclimatului care s-a păstrat aici.

Pe lângă aceste plimbări, mai organizează ieșiri cu organizații precum Agent Green sau Greenpeace, pentru a crește conștientizarea legată de acest loc și pentru a învăța unii de la alții.

Cei din Codrii Iașilor sunt parte și din „Parteneriat pentru Bârnova”, grup de inițiativă în care sunt angrenate societățile comerciale din zonă care își doresc să se implice prin dezvoltare sustenabilă, bazată pe ecoturism.

Câțiva din comunitate au avut parte și de amenințări în urma activității lor, li s-a spus mai voalat sau mai direct să șteargă postări sau le-au fost transmise alte intimidări, însă nu i-a descurajat.

Mesajul comunității este unul echilibrat, care nu exclude exploatarea și nu urmărește scoaterea silvicultorilor din ecuație, ci administrarea pădurii într-o manieră care să reprezinte și interesele ieșenilor. Astfel, pe măsură ce comunitatea crește și se educă, devine și mai rezilientă iar intimidările și mai inutile și contraproductive pentru cei care le încearcă.

Adriana, 12 august 2021, 19.55: #florilorlestabineinnatura

De ce nu e bine să facem buchețele atunci când ieșim în natură?

Am mai spus asta de multe ori aici în grup, și printre multe alte consecințe ale ruperii plantelor din flora spontană, o consecință foarte importantă și extrem de nedorită este și riscul de a rupe o plantă protejată sau rară, de multe ori foarte rară, chiar unică cunoscută într-o regiune sau țară.

Și iată că, din necunoștință de cauză, din plăcerea egoistă de a avea în mână sau acasă un buchețel efemer, ce se ofilește imediat, de multe ori chiar aruncându-l înainte de a termina plimbarea în natură, ajungem să rupem tocmai acea plantă rară!

Asta s-a întâmplat și la noi, în pădurea Bârnova. A fost ruptă și făcută buchețel tocmai o varietate a unei plante, cu loc UNIC cunoscut în România până în acest moment pentru ea, doar în IAȘI. Mai exact, câteva exemplare extrem de rare de culoare, roz-violacee, a unei orhidee prezentă în Codrii Iașilor, care în mod normal are culoarea purpuriu-verde, de unde și numele de Epipactis purpurata.


Doru Munteanu lucrează în vânzări și e un pasionat alergător montan, mereu pe la competiții precum Apuseni Ultra Race sau Bate Toaca.

În fiecare weekend, organizează „Povești în Alergare cu Dor” în pădurea Bârnova, într-o încercare de a face pădurea mai cunoscută și de a crește conștientizarea în rândul comunității de alergători din Iași.

„Mă antrenam foarte mult pe acolo și apoi am început să ies cu familia și cu prietenii, împreună cu copiii, să le arăt pădurea mai bine. Am zis să implic și comunitatea de alergători din Iași și în fiecare sâmbătă dimineața ne întâlnim la Releu și de acolo plecăm în alergare, ori coborâm și urcăm dealul Repedea, ori încolo spre Slobozia, Poiana cu Cetate”, povestește Doru.

În ultima vreme, mai ales de când Agent Green a câștigat procesul, a început să fie mai atent la sunetul de drujbe din pădure. Ca și cum mi-ar împărtăși un secret, îmi spune că îi place din când în când să îmbrățișeze copacii, că îi dau energie.

„Alergând prin pădure, mi-am dezvoltat niște simțuri pe care nu le-aș fi putut căpăta în oraș. Percep altfel culorile, am început să văd și acea lumină de care vorbesc fotografii. Practic, pot spune că am devenit și eu un animal printre animalele sălbatice din zonă. Efectiv simt că acolo e ca o a doua casă, în natură.”

Însă animale sălbatice, precum mistreții cu care înainte se întâlnea la aproape orice alergare, vede tot mai rar.

Încă vizitează cioata pe care scrie „CRIMĂ” ca și cum s-ar duce la mormântul cuiva drag, uneori singur, alteori cu prietenii în alergare. Iarna dă zăpada de pe copacul tăiat și e ca și cum ar ține un moment de reculegere.

Îmi povestește cu mândrie cum a fost surprins de fiica lui cu un desen în care cei care taie pădurea sunt pedepsiți de soare și de nori. „Dacă copilul meu de șapte ani îmi spune că natura îi dă energie, cum să nu mă implic eu ca părinte pentru viitorul lui?”.


Codrii Iașilor, 10 septembrie 2021, 16.57: Juvenil mascul de țestoasa de apa dulce (Emys orbicularis) surprins de Ștefan Aniței în timpul plimbării organizate de membrii Codrii Iașilor - cunoaștem, prețuim, păstrăm la Pârcovaci, la izvoarele Bahluiului. Cam 10 ani îi va lua sa ajungă la vârsta la care se poate reproduce pentru a ajuta la perpetuarea speciei.

Vă reamintim că una dintre principalele amenințări la adresa țestoasei de apa dulce de la noi o constituie eliberarea iresponsabilă a speciilor exotice de țestoase, care le concurează și elimină din habitatele în care s-au instalat. Un animal de companie este o răspundere și nu trebuie niciodată eliberat în natură!

Când urcă pe scenă și cântă piesa „When the Music’s Over”, Jim Morrison vorbește prin el despre distrugerea planetei și-a mediului în care trăim.

„Planeta răspunde la reacțiile noastre, are viață, noi de-acolo ne-am luat-o, chiar dacă nu conștientizăm, că suntem prea blocați, prea spre viteză și să ne facem averi”, spune Lucian Bursuc.

Întrebarea care îl bântuie după fiecare concert Tribut Doors este dacă cei care s-au bucurat de muzică au și conștientizat mesajul ei. Dar asta nu-l descurajează și continuă să fie un ambasador al Codrilor Iașilor prin muzică, încercând astfel să educe.

„Întâi te educă părinții, apoi mediul prin care treci și apoi comunitatea te educă să fii într-un anumit spirit. Și dacă nu este o comunitate deja formată, noi, cei care am conștientizat într-o anumită măsură, trebuie să aducem educația asta în jurul nostru.”

Datorită cățăratului a ajuns să descopere natura în complexitatea ei și din multiple unghiuri. E și instructor de cățărat și merge des cu copiii la un poligon din pădure unde se antrenează.

A montat hrănitoare în copaci și observă împreună păsările, vorbindu-le despre diversitatea din pădure. Spune că deși a umblat în multe păduri din țară și din Europa, sentimentul pe care îl are aici este unic.

„Are o semnificație aparte, are o sălbăticie pe care în altă parte n-am găsit-o și îți oferă așa o stare de spirit mai bună. Nu știu, poate este o energie, pădurea e veche, e sălbatică. Una e când sunt copaci plantați la milimetru și alte e când pădurea se dezvoltă pe cont propriu și natural.”

A participat și la proteste, dar și-a dat seama că i se potrivește mai mult forma asta de implicare prin educație. A început cu pași mici, inițial le spunea copiilor care veneau la antrenamente să nu lase ambalajele în natură și încet-încet i-a educat să aprecieze și ocrotească pădurea. „Fără frică, fără amenințare, ci cu explicații și argumente”.

I se pare și că cei mici sunt mai receptivi decât adulții în privința asta, adulți care „nu știu cum să reacționeze, cum să se implice și cum să le pese de lucrurile care nu le sunt aproape. Una e când e afectat un membru de familie, când îți afectată casa, grădina și una e când îți este afectat mediul, unde poate repercusiunile sunt pe termen lung, nu le simți imediat.”

Dimpotrivă, spune că adulții ar trebui la rândul lor să învețe să se adapteze la cei tineri, care vin cu un val nou de inteligență și de conștientizare.


Conform Agent Green, doar în ultimii zece ani au fost tăiate aproximativ 180 de hectare de păduri seculare din ariile protejate de la Bârnova – Repedea.

Atât România cât și Iașul sunt în proceduri de infringement la Comisia Europeană, din cauza tăierilor ilegale de păduri, respectiv poluarea aerului. Codrii Iașilor, aflați la mai puțin de 5 km de oraș, sunt principala sursă de aer curat a ieșenilor.

Pădurea Bârnova este habitat cheie pentru mamifere precum popândăul european (Spermophilus citellus) sau cerbul (Cervus elaphus), reptile și amfibieni precum vipera (Vipera berus) sau brotacul verde de copac (Hyla arborea), păsări precum buha (Bubo bubo, cea mai mare bufniță din Europa) sau șoimul călător (Falco peregrinus) insecte precum croitorul de fag alpin (Rosalia alpina) sau croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo); de asemenea, specii de arbori și arbuști precum fagul (Fagus sylvatica) sau gorunul (Quercus petraea) și flori și ierburi, ca papucul doamnei (Cypripedium calceolus) sau piperul lupului (Asarum europaeum).

„Regenerarea” pădurii prin tăierea copacilor bătrâni și înlocuirea lor cu puieți dintr-o anumită specie ar duce la pierderea acestei biodiversități. Ar transforma, practic, pădurea într-o plantație de copaci.

„Să-ți arăt unul dintre motivele pentru care facem asta.” La ultima întâlnire, am fost cu Mihai prin pădure pe o ploaie puternică și am ajuns prin noroaie la o poiană care a fost rasă de buldozere „Aici în fiecare lună era altă culoare, în funcție de flori, mov, apoi galben, ciuboțica cucului.”

N-am mai așteptat microbuzul din Pietrărie și am pornit pe jos înapoi spre Iași. Pe drum a oprit o mașină de marfă. Bărbatul de la volan îmi povestește că a lucrat și ca șofer în afară și că i-a plăcut să vadă în drumețiile sale o casă construită în jurul unui copac. L-a impresionat că nu l-au tăiat doar pentru a face casa.

„Suntem proști că tăiem atâta și când o să ne dăm seama o să fie prea târziu.”


Dacă vrei ca tăierile - legale și ilegale -, din pădurea Bârnova-Repedea să se oprească definitiv, poți semna petiția pentru desemnarea Codrilor Iașilor în parc natural.