„Dacă vrei să faci treabă bună, cred că este greu să ratezi"
Povestea din spatele celui mai cunoscut magazin de vinuri din Iași
Bună dimineața, Iași! ☀
În ediția de azi:
magazinul Jumbo de pe bulevardul Socola se deschide astăzi
un interviu cu omul din spatele celui mai cunoscut magazin de vinuri din Iași
festivalurile FILIT și Ven Ven sunt în plină desfășurare
Știri locale pe scurt
Magazinul Jumbo se deschide astăzi. Retailerul grec deschide astăzi la ora 10:00 primul magazin din Iași, la un an de la începutul lucrărilor de reamenajare a halei de lângă Dedeman.
Concurență puternică pentru postul de rector al UAIC. Unul dintre cei mai reputaţi cercetători ai Universității, prof. dr. Tudor Luchian, de la Facultatea de Fizică, a anunţat că îşi va depune, la rândul său, candidatura.
Patru pe loc: acesta este al patrulea candidat, alături de Tudorel Toader, rectorul în exerciţiu, și profesorii Liviu Maha și Gabriel Mursa, de la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.
Noua stradă care va face legătura între str. Palat și zona Sf. Andrei este pe punctul de a fi dată în folosință.
FOTO: a fost asfaltată în întregime și au fost deja făcute și marcajele.
strada va fi cu sens unic pe direcția Palas Campus.
Cea mai mare parcare supraterană din oraş, cu 1.200 de locuri, va fi construită pe bld. Poitiers, iar proiectul va fi aprobat în această toamnă.
Investiţia este privată şi aparţine firmei Cat Construct SRL, patronată de imobiliarul Cătălin „Tolea” Tudosă.
Antreprenori locali - Liviu Spiridon, Divino Wineshop & Winebar
Un interviu de Laura Cozmîncă
Liviu Spiridon și-a dedicat mulți ani nu doar cunoașterii vinului, ci și culturii gastronomice. Somelier de profesie, el s-a perfecționat în Italia, o țară care l-a învățat ce înseamnă o relație prietenească între cei aflați de o parte și de alta a barului.
N-ar face altceva dacă ar fi să o ia de la capăt; domeniul Horeca i se potrivește de minune pentru că iubește să fie în mijlocul oamenilor, vorbind despre vinuri.
Asta l-a și motivat să deschidă Divino Wineshop, un magazin cu sute de etichete de vin din întreaga lume, care nu se găsesc în supermarket. Luna trecută, Divino a deschis a doua locație, la Hala Centrală. Divino Winebar este un spațiu dedicat iubitorilor de vinuri, distilate, trabucuri, brânzeturi, salumerie și produse gourmet.
Ce experiență vă leagă de cultura vinului?
Eu am terminat o școală în cu totul altceva, mecanică și motoare termice. Imediat după facultate, prin 1998-99, m-am angajat într-un restaurant doar cu gândul să fac orice, cât să am ceva de muncă pe moment, dar mi-a plăcut foarte mult încă din prima zi partea asta de service, de contact cu oamenii.
Mi-am spus că eu asta vreau să fac toată viața. Nu s-a schimbat nimic între timp, încă mai vreau să fac treaba asta, n-am reușit să stau deoparte de Horeca mai mult de 6 luni.
Ceva mai târziu am avut ocazia să merg să lucrez în Italia și mi-a plăcut mult modul lor lejer de a se comporta într-un restaurant. La noi încă mai era stilul ăla cu șervet pe mână sau o mână ținută la spate, dar acolo ospătarii stăteau la masă cu clienții, mai beau un pahar, mai făceau notele de plată pe fața de masă. Mi s-a părut foarte faină relația asta umană cu clientul, parcă elimina o barieră.
Am ajuns să lucrez la un local din centrul Romei, unde luam contact cu clienți din toate colțurile lumii și unde m-am dezvoltat foarte mult pe partea asta de relații internaționale, am înțeles mai bine nevoile fiecăruia de a mânca într-un anumit fel, aveau diferite religii și abordări, și atunci am conștientizat cât de mult mă ajută să înțeleg ce așteptări are fiecare.
Tot în acea perioadă am avut șansa să fac și școala de somelieri la una dintre cele mai prestigioase școli din Italia, care a durat trei ani și unde am avut profesori foarte buni.
În prima zi de curs, prima lecție a fost despre cum se deschide o sticlă de vin. În acel moment m-am simțit furat, era o școală foarte scumpă și mi se părea absurd să fi dat atâția bani să mă învețe cineva cum să deschid o sticlă de vin, eu fiind deja sătul de deschis sticle de vin în restaurante de atâția ani.
„Mă luați voi să-mi faceți mie școală cum să deschid o sticlă de vin!” Ei, problema era că am realizat că eu nu știam de fapt să deschid corect o sticlă de vin - cum se ține, cum se ia, cum se prezintă etc. De fapt, nu știam nimic și am realizat că oamenii ăia chiar știau ce fac. Am stat ochi și urechi să absorb absolut orice informație.
În structura acestei școli mai erau și alte cursuri mai scurte: de degustător de ulei, degustător de apă, asocierea trabucurilor cu distilatele, asocierea brânzeturilor cu vinurile.
Când am văzut cât de serioși sunt italienii în tot ce ținea de pregătirea unui somelier, m-am înscris și la acele cursuri de asociere, chestii pe care aici încă nu ai unde să le înveți. Cel puțin nu în acest mod atât de precis și bine pus la punct, pe un traseu luat de la zero, chiar de la vița-de-vie. Efectiv te scutură de tot ceea ce credeai că știi.
Venind în fiecare an în vacanță înapoi în țară, mi-am dat seama că și România va crește și că mai degrabă vom reuși să dezvoltăm abilitățile și cunoștințele noastre aici, în țară. Acolo eram deja într-o piață semi-saturată și nu veneam cu nimic nou. Toată lumea știa deja cum să se comporte, cum să bea vin, cum să-l înțeleagă.
La nivel profesional îmi era destul de dificil să mă dezvolt pe cont propriu, cu atât mai mult să-mi deschid ceva al meu acolo. Următorul pas posibil pentru mine ar fi fost să mă angajez la un restaurant cu stele, dar mie asta nu mi-a plăcut niciodată. De aia am ales să mă întorc în țară atunci când am simțit că a venit momentul.
Ați găsit mai departe ascultători cu care să împărtășiți din aceste cunoștințe?
Inițial, nu. Doar în ultimii doi-trei ani am simțit că se poate pune în aplicare aici ce am învățat în Italia în zece ani, dar atunci la început, nu. Dacă eu aș fi deschis shop-ul și restaurantul atunci când m-am întors în țară, probabil l-aș fi închis în mai puțin de șase luni.
Ce s-a schimbat acum? Cât de deschis este ieșeanul către această cultură a consumului de vin ca la carte?
Aș spune că s-a schimbat în bine, neașteptat de bine. Se vede că lumea a început să iasă mai mult din țară și să ia contact cu alte culturi și cu piața externă, se expune mai mult la tot ceea ce înseamnă bun gust.
Eu am fost și manager în câteva restaurante înainte să-l am pe-al meu și observam că mare parte dintre clienți deja nu mai caută acel „mult”, cantitatea, să plece umflați de la masă. Oamenii deja voiau ceva puțin și bun.
Bine, acest stil de consumatori e în continuare preponderent, dar eu vorbesc acum de tipul de client avizat de restaurant cu un service specific și o listă de vinuri. Acest tip de client a început să caute experiența, nu cantitatea, e mai atent la ce vin bea. Lucru valabil și în cazul distilatelor sau al berii. Dacă ne uităm la berea artizanală, lumea caută din ce în ce mai mult berea de specialitate, și mai puțin berea la pet.
Se deschide foarte frumos piața. Dacă vrei să faci treabă bună, calitativă, cred că este greu să ratezi. Cu siguranță ajută și faptul că au început și la noi să se organizeze mai multe degustări de vinuri care pun pe masă diversitate, nu doar de la o singură cramă, astfel încât să se poată face comparații.
De exemplu, noi avem peste 500 de sortimente. Când fac degustări, eu nu aleg niciodată vinurile de la o singură cramă sau de la un singur producător. De obicei, degustările noastre sunt un periplu, o experiență bazată pe descoperirea soiurilor și a unei țări, sau chiar includ câte un battle între lumea nouă și lumea veche. Mai facem degustare pe verticală, adică un vin care se produce din aceeași parcelă, dar în trei-patru ani diferiți.
Cum ați ajuns să îi cunoașteți pe toți acești producători și povestea celor 500 de etichete de vin pe care le aveți acum la raft și cum faceți selecția?
În primul rând, tot ce fac, fac din pasiune. Eu niciodată nu am luat în portofoliu un produs pentru că a venit cu vreo facilitate precum discount-uri sau pahare gratuite. Prefer să-mi cumpăr singur paharele, important este să mă asigur că vinul este calitativ.
Nu punem accent pe partea de business în primul rând, ci facem invers, avem un respect mai mare pentru produsul în sine. Este puțin mai lungă și mai anevoioasă strada, dar ne dă o satisfacție mai mare.
De exemplu, am vinuri de la crame internaționale, cu istoric, ce au în spate până la 20 de generații. Producătorii lor sunt concentrați doar pe calitate, nicidecum pe cantitate, fac doar vinuri premium și sunt renumiți la nivel internațional. Acestea sunt vinuri scumpe pentru că sunt rare, sunt produse în cantități limitate și au faimă, pe lângă faptul că au trecut anumite concursuri sau teste unde au primit un scor foarte mare. Să le ai la Iași este un privilegiu.
Care este diferența dintre o experiență de consum a unui vin dintr-un loc de tip supermarket și cea a unui wine-shop dedicat?
Diferențele sunt majore, de la nivel calității inițiale a strugurilor, în primul rând, până la expunerea unor vinuri premium. De fapt, cred că cea mai corectă categorisire ar fi în vin de Horeca și vin retail.
De regulă, o cramă își prezintă produsele drept premium pentru că sunt făcute dintr-un anume sortiment de viță-de-vie, cu vechime, din parcelă selecționată etc. Aceeași marcă de vin poate fi făcută de aceeași cramă, dar dintr-o viță-de-vie mai tânără sau într-un an mai prost. Așa că, din punct de vedere calitativ, strugurii nu mai ajung la același nivel ca un vin mare, chiar dacă vorbim de același producător sau marcă de vin. În aceste condiții, se obține un vin inferior, pe care producătorul îl vinde la un preț mai mic în supermarket, adică în sistem de retail. În restaurante nu au ce căuta vinurile de o calitate inferioară.
Apoi, da, ajută ca acei struguri să fie de calitate superioară, dar asta nu este tot. Ideea este că atât pandemia, cât și crizele acestea care au urmat i-au forțat pe producători să se orienteze către piața de retail pentru că aveau nevoie să scape de stocurile pe care le aveau în cramă, astfel încât să poată produce și în anul următor.
Degeaba ai struguri foarte buni și producția decurge cum trebuie dacă nu ai un spațiu de depozitare, nu? Așa că trebuie să găsești o soluție care să te ajute să fluctuezi stocurile. De aceea, mulți dintre producători au luat această direcție, de a vinde în supermarket.
Problema este că un supermarket, în primul rând, are puține posibilități de a ține vinul cum trebuie. Adesea rămân în depozit stocuri de vinuri ce trebuie consumate proaspete, iar eu le văd moarte pe raft, ținute ba la soare, ba în frig, ceea ce reprezintă o problemă foarte mare. Consumatorul îl ia, dar nu-i spune nimeni la ce temperatură să-l servească sau cu ce să-l asocieze, în ce pahar să-l servească, și atunci deschide o sticlă acasă și zice că vinul e prost. Dar nu știe și nu i se explică de ce acel vin nu este bun, iar crama respectivă, la rândul ei, are numai de pierdut. Chiar dacă producătorul se bucură de o vânzare imediată și de faptul că scapă de tot stocul, pe termen lung îl afectează. De ce? Pentru că vinul lui nu a ajuns pe mâini bune.
Eu am un vin de Horeca. Are un preț de achiziție poate ușor mai mare, mai pun și eu un adaos, deci este mai scump decât în supermarket pentru că el a cumpărat tot stocul mai ieftin. Dacă tu ai fost la mine în restaurant și l-ai băut cu 100 lei, iar mâine te duci în supermarket și găsești, zici tu, aceeași sticlă cu 65, te simți furat. Dar nu mai stă nimeni să se gândească de ce crama l-a dat la subpreț și la faptul că nu este ținut în condițiile optime, deci nu-ți mai este recomandat sau servit astfel încât să fie pus în valoare cum trebuie. De aceea, dacă găsesc un anumit sortiment de vin în supermarket care mi-a fost prezentat pentru portofoliul meu, nu-l mai iau.
Care este suma medie pe care ieșeanul este dispus să o scoată din buzunar pentru o sticlă de vin de calitate?
În jur de 100 de lei, în special pentru vinurile roșii. Dar depinde acum dacă este pentru consumul personal sau pentru cadouri. În general, sumele sunt mai generoase atunci când vinul se face cadou.
De obicei, oamenii care intră la dumneavoastră în shop știu ce caută, adică au experiența vinului de calitate, sau vă cer recomandări?
Proporția este echilibrată. Dar chiar și cei care știu ce iau de obicei sunt deschiși la recomandări. Noi avem și posibilitatea de a le da să guste anumite sortimente, deci poate fi considerat încă un bonus al acestei experiențe.
Prima întrebare pe care o punem atunci când facem o recomandare e: pentru cine căutați? Când merge la restaurant, omul spune doar că vrea un vin bun, așa că ospătarul îi aduce ceea ce crede el că este bun, dar mai rar întreabă de preferințele personale. Evident, interesul lui este să recomande ce-i mai scump.
Mie îmi place să-mi cunosc oamenii care îmi calcă pragul, să-i surprind, să ajung cât de mult pot la inima lor, nu mă grăbesc să le vând ceva. Îmi place să spun că noi recomandăm, nu vindem. Dacă faci asta doar ca să vinzi și îi bagi pe gât omului un produs pe care nu-l vrea sau nu i se potrivește, deja ești în pragul în care nu mai faci asta cu drag de vin.
Cred că asta a fost una dintre amprentele pe care mi le-a lăsat Italia. Dacă omul vrea paste simple cu sos de roșii, că așa îi place lui, nu te chinui să-l faci să-și ia ceva cu creveți. La fel e și cu vinul, eu sunt pus în poziția în care trebuie să înțeleg de ce anume are omul chef în acel moment și nu pot să-i sugerez un vin dacă nu știu ce vrea să facă cu el, ce experiență are cu vinul, ce bea de obicei.
Am învățat că poți fi bogat și să stai la o masă, să bei doar un pahar de vin și să mănânci doar o porție de paste simple, fără felul 1 sau felul 2, pentru că așa ai tu chef.
Ce facem în weekend
📚 FILIT | Cea de-a XI-a ediție a festivalului continuă în acest weekend seria de întâlniri cu scriitori români și din afară. Sunt prevăzute concerte și spectacole ale poeziei, printre altele. Programul complet aici.
💃 Ven Ven Festival | În acest weekend, la centrul de evenimente Agora, au loc concerte și seri de dans latino, plus o serie de workshopuri. Bilete aici.
🔭 Noaptea Internațională a Observării Lunii | O aventură cosmică, ce include observarea detaliată a Lunii cu telescoape și binocluri și șansa de a învăța de la astronomi entuziaști. Vineri de la 18:00, pe pietonal, în fața Primăriei.
🏞️ Despre viața sălbatică din Codrii Iașului | O proiecție de fotografii de natură sălbatică și o discuție cu Adrian Baltariu atât despre fauna județului nostru, aparatura foto și echipamentul folosit pentru a surprinde viața sălbatică, cât și despre etică. Sâmbătă la ora 19:00, la Oaza Taină Vie.
🎃 Gusturile toamnei | Peste 25 de antreprenori locali se vor reuni sâmbătă și duminică în Grădina Palas. Timp de două zile, ieșenii sunt așteptați să descopere produsele antreprenorilor autohtoni.
Coming soon
🎛 Sinestezia | Timp de 5 zile, în perioada 26-30 octombrie, la Iași, publicul va putea experimenta din nou fenomene ale imaginarului prin intermediul artei și tehnologiei, în spații clasice și neconvenționale ale orașului.
🍾 Hai cu pluta! | A doua ediție a festivalului de vin Hai cu pluta! are loc pe 28-29 octombrie la Agora. Bilete aici.
În cele două zile de festival veți putea degusta în primul rând vinuri din România, dar și din Republica Moldova și Europa. Va exista și o zonă de food, cu gustări delicioase.
#decitit
Calvarul părinţilor: cu cine stă copilul dimineaţa? Aproape jumătate din şcolile ieşene fac cursuri după amiaza. Mii de familii cheltuie sute de lei în plus lunar - Ziarul de Iași
10.000 de lei despăgubiri pentru un ieșean care așteaptă de 5 ani un PUZ pentru o casă - Reporter de Iași
Cum a ajuns Clujul un exemplu pentru România. Explicațiile unui om din interior - Panorama
Viața în Bucureștiul mașinilor, unde există un autoturism aproape la fiecare pieton - Libertatea
Tânărul care a făcut șase biblioteci la sat, cu cărți donate din toată țara. „Sunt hub-uri culturale unde copiii au toată libertatea de creație și învățare” - Școala9
Fotografia săptămânii
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email.
Iar dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kitul Iașul nostru.
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism independent în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către 5.900 de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
Vai, ce fain! Mi s-a făcut dor de Iași citind materialul. Super fain organizat, super vești. Cool work!