„Deștepți înseamnă să fim împreună"
„Deștepți înseamnă să fim împreună"
Strategia culturală a Iașului este blocată de indiferența administrației locale și dezbinarea comunității creative
Bună dimineața!
🌦 De mâine se strică un pic vremea, așa că luați o pelerină cu voi dacă mergeți la Hangariada - festivalul de artă, muzică și zbor, care revine în acest weekend după o pauză de trei ani.
Știri locale pe scurt
Biletele CTP se scumpesc din iunie, dar în fiecare vineri călătoriile vor fi gratuite. Astfel un bilet cu o valabilitate de 120 minute va costa 3 lei, iar pentru călătoriile în zona metropolitană, costul va fi 4 lei.
scumpirile vor afecta şi celelalte tipuri de tichete: abonament o zi - 12 lei, abonament 7 zile - 30 lei, abonament 30 zile (oraş – 110 lei, metropolitan – 150 lei), abonament 6 luni - 550 lei şi abonamentul pentru un an 1.100 lei
Patru birouri de top de arhitectură la nivel mondial participă la concursul de specialitate organizat de Iulius la Iași cu scopul construirii unui reper arhitectural pentru oraș în zona Sf. Andrei – Piața Palatului Culturii.
soluțiile vor fi propuse de Foster+Partners, MVRDV, UNStudio și Zaha Hadid Architects
Noul ministru al Digitalizării din România, Sebastian Burduja, și viceprim-ministrul pentru Digitalizare a Republicii Moldova, Iurie Țurcanu, sunt astăzi la Iași pentru a dezbate provocările aduse de digitalizarea statului și serviciilor publice pe scena IQ Digital Summit.
#decitit
Șapte proiecte imobiliare, 7.000 de apartamente, 25.000 de oameni înghesuiți pe 1 km lungime între Comat și Țigarete - Reporter de Iași
Autostrăzile și dezvoltarea Moldovei pe înțelesul centraliștilor - PressHub
Antreprenorul care a construit într-o comună din Iași un centru educațional de 600.000 de euro, în care copiii vor învăța o meserie - Școala9
Ciudățeniile României, prin ochii unui german. De la „cine v-a lucrat aici?”, la legenda micilor „otrăvitori” - Europa Liberă
Discursul remarcabil ținut de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, în fața absolvenților Harvard Kennedy School 2022 - Președinte.md
Cultura dialogului și a dezbinării
Zilele trecute, am participat la o serie de trei dezbateri despre o posibilă strategie culturală a Iașului, care au avut loc în cadrul Romanian Creative Week 2022 și au fost moderate de Ștefan Teișanu, directorul Centrului Cultural Clujean.
Discuțiile au fost destul de polemice, dar substanța lor nu a ajuns în comunicatele de presă - care vorbesc cu deferență despre „sprijinul total al primarului Mihai Chirica” și schimbarea în bine pe care a adus-o actualul ministru al Culturii, Lucian Romașcanu - așa că încerc să dau o mărturie onestă despre cum s-au văzut lucrurile de la mine.
Primarul Iașului este „foarte deschis”, dar absent
Prima dezbatere, cea despre rolul culturii în dezvoltarea durabilă a Iașului, i-a avut ca invitați pe Corina Șuteu, fost ministru al Culturii și director al ICR New York, și pe primarul Iașului, Mihai Chirica.
Doamna Șuteu a fost prezentă, domnul primar nu.
Faptul că scaunul din fața noastră a rămas gol, că Primăria nici măcar nu s-a sinchisit să trimită pe cineva din comisia socio-culturală în locul lui Mihai Chirica, este un simbol al indiferenței pentru sectorul cultural independent.
De altfel, Corina Șuteu a remarcat că 70% din eforturile pentru a dezvolta o strategie culturală sunt în van atunci când nu există disponibilitate din partea administrației locale.
Chiar dacă s-a spus că primarul este „foarte deschis”, iar absența lui este cumva tot „vina comunității” - în ideea că într-un oraș încă tradiționalist și conservator nu există masa critică pentru a-l determina să participe la astfel de întâlniri, chipurile, avangardiste - să nu onorezi o invitație pe care ai acceptat-o și nici să nu anunți că vei lipsi este cel puțin nepoliticos.
Proiectele care nu aduc voturi nu primesc finanțare
Mai departe, toate cele trei dezbateri au escaladat în urma unor intervenții tranșante ale Irinei Schrotter, organizatoarea principală a RCW. Din perspectiva unui „antreprenor care încearcă să ajute”, ea a oferit un fel de „tough love” partenerilor de dialog din industriile creative.
Fac aici o sinteză a mesajului ei, parafrazând pentru mai multă claritate și concizie:
„Eu vin din zona antreprenorială, care se mișcă cu o altă viteză decât administrația publică, iar părerea mea că sunteți pe un drum greșit.
Dacă așteptăm să ne punem toți de acord asupra unei strategii culturale, dacă încercăm să aplicăm la Iași modelul de la Cluj, riscăm să fim în același punct mort și peste 10 ani.
Dacă vrem să facem ceva, trebuie să fim deștepți, iar deștepți înseamnă să fim împreună.
Noi suntem deschiși către colaborări cu artiști locali, dar nu avem timp și nici răbdare să venim la fiecare dintre voi, așa că vă invit să vă alăturați platformei RCW, sunteți bineveniți.”
Rețeta Irinei Schrotter - la care au achiesat și alți reprezentanți ai sectorului privat, precum Andrei Dănilă (Made in Iași) și Alex Munteanu (Namogo/Destination Iași) - pentru dezvoltarea culturii locale este spiritul antreprenorial.
Move fast and break things, cum spune dictonul din Silicon Valley.
Celălalt element ar fi pragmatismul, folosirea notorietății pentru a atrage fonduri publice, sponsori privați și a aduce la Iași jucători și influenceri din industriile creative, cu speranța că acest val va ridica și bărcuțele mai mici.
Acest tip de realpolitik local - care pleacă de la premisa că banii publici merg doar proiectele care le permit politicienilor să capitalizeze electoral - înseamnă că orice revendicare a unor fonduri publice către proiecte care nu aduc imagine sau voturi este idealistă și sortită eșecului.
Pur și simplu așa funcționează sistemul, iar cine crede altceva se amăgește și riscă să-și irosească energia și talentul vorbind despre cum ar trebui să stea lucrurile, în loc să se adapteze la cum stau ele de fapt.
Aici apare falia între paradigma de business - care satisface cererea pieței, măsoară succesul în cifre și face lobby politic pentru a-și atinge obiectivele - și cea pur artistică, a cărei valoare este dată de calitatea produsului cultural în sine.
Irina Schrotter vorbește despre un tip de succes comercial pe care unii artiști locali independenți nici nu-și propun să-l aibă.
Așa cum observa Carmen Grădeanu - președintele Fabricii de Artă și Producție Teatrală - comerțul și arta sunt două lumi diferite, cu limbaje diferite, care se întâlnesc doar în câteva puncte.
De ce modelul de la Cluj nu funcționează la Iași
Singura cale de a crea o punte între cele două lumi este dialogul, genul de dialog care te ajută să înțelegi argumentele celuilalt aproape la fel de bine ca el însuși.
Dacă nu ai răbdare să asculți, dacă te grăbești să dai lecții și să recurgi la ad-hominem când ești contrazis, ceea ce se produce este un monolog al cărui mesaj nu poate fi primit de cei care pe care pretinzi că vrei să-i ajuți cu sfaturile și experiența ta.
La berea de după ultima dezbatere, Ștefan Teișanu ne-a explicat în câteva cuvinte condițiile care au făcut posibil Centrul Cultural Clujean, un ONG sprijinit inițial de Primăria și Consiliul Județean Cluj, care a atras fonduri de peste 10 milioane de euro în ultimii ani la Cluj.
Pe lângă eforturile și priceperea fondatorilor, ceea ce a făcut diferența a fost o abordare bazată pe transparență, moderație și nepărtinire, abordare care reușește să țină la aceeași masă 116 organizații locale clujene.
Asta e ceea ce lipsește la Iași, unde tot ce putem face deocamdată este să fim de acord că nu suntem de acord, așa cum constata Irina Schrotter.
Citește și
perspectiva lui George Pleșu despre cele trei dezbateri și fragmentarea comunităților creative din Iași
analiza Oanei Filip despre ce lipsește Iașului pentru a fi cu adevărat orașul industriilor creative
Diferența între artă și business
Jurnalismul nu este o formă de artă, dar e o formă de cultură la intersecția dintre serviciu public și business, ceea ce face ca jurnaliștii să fie mereu sub presiunea de a face trafic, vizualizări sau rating, în funcție de format.
La fel ca artiștii independenți prezenți la dezbaterile despre viitorul culturii la Iași, cărora li s-a spus că „tot la noi vine mai multă lume” , m-am lovit și eu de-a lungul timpului de acea superioritate dată de un anumit tip de succes sau de o audiență mai mare, așa că las aici două resurse la care mă întorc uneori când simt nevoia să-mi amintesc care e nordul creativ în munca asta.
Prima este un eseu al Scott Avett, solistul uneia dintre trupele mele preferate, care vorbește despre valoarea artei dincolo de dimensiunea ei comercială:
In all types of art there is a choice. Create what you feel because you believe in it, or create what you think will be “successful,” looked-at or listened to.
The difference between the two is this: with the latter, that which will be “successful” can only “succeed” for a temporary moment with you and your physical state, which is certainly temporary, and so is as worthless as the dirt that your body will decay into when it is underground.
But that which is created in sincerity, that which reveals part of your soul without control and plan, WILL outlive all of us and be generated between men for years to come. And although the work may not succeed in number of viewers or audience, it still bears a life.
A doua este un clip de un minut dintr-un interviu cu David Bowie în care acesta explică magistral de ce un artist n-ar trebui niciodată să caute să livreze „ce vrea publicul”:
Ce facem în weekend
🛩 Hangariada | Festivalul de artă, muzică și zbor are loc în acest weekend la aerodromul Alexandru Matei din Iași. Organizatorii au afișat deja programul pe ore al festivalului, iar biletele sunt disponibile online și la intrarea în festival.
🍷 Vin La Cultură | Un eveniment gastronomic unde numeroase crame își vor prezenta produsele pentru cei care doresc să deguste vinuri și spumante, iar pentru cei care doresc să achiziționeze vinuri sau spumante o vor putea face la fiecare stand de expozant în parte.
Sâmbătă și duminică la Hotel Unirea, cu înregistrare online gratuită și bilete separate pentru masterclass-urile despre Jamòn Iberico sau Parmigiano Reggiano.
💮 Soc, Miere și Mișcare | O drumeție care pornește de la Oaza Taina Vie și care se termină cu o degustare de flori de soc murate, socată și pâine cu unt aromatizat cu flori comestibile și miere. 59 lei/persoană.
Fotografia săptămânii
Dacă vrei ca fotografia ta să apară aici, folosește #iasulnostru pe Instagram
Încă ceva
Câteva lucruri degustate în ultimele săptămâni și recomandate dezinteresat:
sosul ăsta de soia & citrice care se găsește la Eco Băcănia Happy, care merge la fix cu salata de la Ferma Scufița din Homița
noile origini pentru cold brew sau special brew de la Navar, cu un gust intens de fructe fermentate pe care n-ai crede că-l poți găsi în cafea
Crodino cu gheață, un aperitiv non-alcoolic, pe care l-am încercat pentru prima dată la Partigiano
berile ciudate cu gust de murături, suc de roșii sau Piña Colada, din care poți lua doar 100-200ml la Ironic Taproom, micul bar de bere artizanală din cadrul College Bar
meniul de vară de la Trai Restaurant, care e mai light și mai puțin intimidant
P.S: Am rugat doi-trei oameni în care am încredere să arunce un ochi peste draft-ul ediției de azi pentru că, după polemica pe marginea brand-ului turistic, nu vreau să adâncesc și mai mult faliile din comunitatea creativă din Iași.
Cu riscul de trece drept cârcotaș și a pierde (din nou) câțiva abonați, am decis totuși că e mai folositor să public ceea ce am văzut/înțeles în ultima săptămână, și anume că:
se întâmplă multe lucruri bune la Iași zilele astea - multe vernisaje, expoziții și instalații ale unor artiști tineri, mulți vizitatori care descoperă Iașul pentru prima dată, ceea ce...
...nu e puțin lucru, dar un festival de 10 zile nu ține locul unei strategii culturale coerente, precum cea a Clujului.
La fel cum gazonul din centrul orașului îi face pe influencerii care aterizează la Iași să se simtă ca în Lisabona - când orașul e tot mai poluat și lipsit de spații verzi, așa cum bine știu cei care stau nu doar un weekend la Palas, ci ani la rând în Nicolina sau Păcurari - tot la fel energia bună de la Romanian Creative Week riscă să mascheze temporar ineficiența unei administrații locale care în restul anului cultivă paseismul, dezvelind bustul lui Goga sau restaurând cu mare fast pietre funerare.
Așadar, e mai cinstit să ne bucurăm de zilele astea festivaliere fără să ne lăsăm flatați sau amăgiți că Iașul a rămas capitala culturală a României și făcând tot ce putem ca să îndreptăm asta, împreună.
Weekend fain,
Alex Enășescu