Bună dimineața, Iași! ☀️ Am fugit pentru câteva zile la Festivalul Internațional de Jurnalism de la Perugia, așa că azi la butoane este Ioan Stoleru, care a vrut să afle cum se pretează Iașul conceptului urbanistic despre care vorbește toată lumea. - Alex
Ieși din casă și în 15 minute de mers pe jos sau cu bicicleta ajungi oriunde ai nevoie: la muncă, la cumpărături, la școală, la farmacie, la spital sau în parc. Asta este esența conceptului de urbanism „Orașul de 15 minute” despre care se vorbește în ultima vreme.
Subiectul a stârnit însă și controverse și reacții conspiraționiste: „Nu vom mai avea voie să ne îndepărtăm prea mult de casă” sau „Guvernul ne vrea închiși, ca pe vremea pandemiei”.
Pentru a înțelege mai bine despre ce e vorba, dar și cum stă Iașul din acest punct de vedere, l-am rugat pe arh. Andrei Bodnar, vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România - Filiala Iași, să ne răspundă la câteva întrebări.

Ce presupune mai exact conceptul de „oraș de 15 minute”?
Conceptul „Oraș de 15 minute” generează în ultima perioada multă atenție în presă și pe social media, în mod special în țările din Europa.
Pe scurt, „Orașul de 15 minute” este un oraș care ne face viața mai ușoară. Un oraș în care fiecare om, indiferent de vârstă, ocupație sau venit, își poate găsi toate nevoile de zi cu zi la mică distanță de casă, dacă asta își dorește (foarte important).
Este vorba despre a salva mai mult timp pentru fiecare dintre noi și de a avea mai multe posibilități de desfășurare a activităților zilnice la îndemână. Toate la o distanță de circa 15 minute sau mai bine spus la o distanță relativ mică, fie că vorbim de locuri de muncă, piață, shopping, mișcare, timp petrecut în aer liber, grădinițe și școli etc.
Care ar fi beneficiile pentru cetățeni dacă orașele ar fi organizate în baza acestui concept?
Cartierele sunt destul de specializate, să spunem așa, în orașele mari - zonele rezidențiale sunt separate de cele business și office, cele comerciale sunt separate de cele industriale și toate sunt interconectate prin infrastructură de transport auto.
Aceasta prioritizare a mașinilor în orașe în fața oamenilor limitează mobilitatea persoanelor care nu conduc sau nu au mașini sau care pur și simplu ar prefera să nu le folosească dacă nu este nevoie și ar avea această posibilitate.
Modelul se referă la comoditate, permițând un mod de viață în care este mai ușor să folosești transportul în comun, să mergi pe jos sau cu bicicleta la serviciu ori la joacă. Este vorba despre asigurarea facilităților, serviciilor și oportunităților de muncă în fiecare cartier – nu doar în zona centrală.
Este, de asemenea, despre crearea de străzi în care oamenii se simt în siguranță și se bucură de petrecerea timpului – spații publice care acționează precum „camera de zi a cartierului” unde oamenii se pot întâlni și socializa.
Echitate socio-economică: Cei fără mașină ar putea accesa cu ușurință toate nevoile lor în proximitatea locuinței.
Nevoia redusă de transport: aceasta se traduce în mai puțin timp și bani cheltuiți pentru navetă.
Promovarea transportului public și alternativ: aceasta poate îmbunătăți sănătatea și bunăstarea.
Stimularea economiei locale: mai multă circulație nepoluantă pe străzile locale și mai multe oportunități de angajare locale și diverse.
Activitate fizică mai crescută: Oportunitățile de transport activ pot duce la beneficii pentru sănătate și prevenirea bolilor cronice.
În România există și un proiect de lege în acest sens. În caz că are șanse să fie votat, considerați că e bine scris și poate influența felul în care gândim urbanismul în mod pozitiv?
În principiu cred că acest concept va avea un impact pozitiv și real asupra oamenilor din orașele mari. Pun accent pe orașele mari pentru că doar acolo este aplicabil. Dar, ca să revin la intrebare, da, cred ca va influența în mod pozitiv urbanismul și într-un mod tangibil oamenii se vor putea bucura mai mult de cartierele lor.
O eventuală adoptare a acestui concept s-ar aplica doar cartierelor nou construite sau și cele deja existente pot fi eventual regândite?
Cartierele mari și vechi ale orașului dețin infrastructura necesară acestui concept, cu mici ajustări legate de traficul auto, îmbunătățirea calității trotuarelor, crearea de noi piste pentru biciclete și sprijinirea transportului în comun și alternativ, nu mai este mare lucru de făcut.
Tocmai în cartierele nou construite acest concept este mult mai greu de implementat. Mulți dintre noi s-au mutat în aceste dezvoltări urbanistice periferice (fie că vorbim de case, fie că vorbim de blocuri), dar lucrează în continuare în centrul orașului, au copii la școli din oraș, merg la restaurantele din oraș pentru ca nu au această infrastructură în zonă.
Practic sunt oameni care pierd două - trei ore zilnic în trafic, care la un mic calcul duc la circa 620 ore petrecute în mașină. Acest fapt însumează 25 de zile anual pierdute efectiv în spatele volanului de oamenii care locuiesc la periferie.
Noii dezvoltatori vor fi nevoiți să creeze astfel de infrastructură și pentru comunitățile lor, ceea ce ar fi și normal, nu?
Să ai acces la o școală, un mic parc, o piață sau un magazin alimentar, spații de joacă pentru copii, spații de petrecere a timpului liber, de mișcare și alte astfel de zone și spații special amenajate care nu ar trebui sa lipsească nimănui. Tocmai asta urmărește conceptul.

Știrile legate de acest concept au fost primite și cu reacții sceptic-conspiraționiste, de exemplu că nu ne vom mai putea deplasa prea departe de casă. Cât de fondate sunt acestea și cum putem demonta astfel de narațiuni panicarde?
Este adevărat că există și reacții rezervate și chiar conspiraționiste legate de conceptul de oraș în 15 minute. Aceste reacții sunt în mare parte nefondate și reflectă o înțelegere greșită a conceptului și a modului în care acesta poate fi implementat.
În primul rând, și probabil cel mai adesea adus în discuție, conceptul de oraș în 15 minute nu se referă la faptul că oamenii nu vor mai putea să se deplaseze în afara cartierelor lor. Mai degrabă, acest concept încurajează dezvoltarea unei rețele de transport mai dezvoltate și mai prietenoasă cu mediul, cum ar fi mersul pe jos, bicicletele, trotinete și mașinile electrice.
În al doilea rând, acest concept are ca scop principal îmbunătățirea calității vieții pentru locuitorii orașelor și nu impune, sub nicio formă, restricții privind libertatea de mișcare. Prin aducerea la dispoziția cetățenilor a unor servicii esențiale la distanțe mai scurte, ideea unui oraș de 15 minute poate ajuta la reducerea stresului, a timpilor de călătorie și a costurilor asociate cu deplasarea în oraș.
Pentru a demonta aceste narațiuni, este important ca autoritățile și cei care sprijină acest concept să promoveze o înțelegere corectă asupra acestei strategii urbanistice și să ne concentrăm pe avantajele pe care le poate aduce în ceea ce privește sănătatea publică, calitatea vieții, eficiența transportului și reducerea emisiilor poluante.
Dacă ar fi să privim Iașul prin cheia acestui concept, cât de bine stăm?
Avem cu ce lucra! Cred că asta este cel mai important.
După cum spuneam, cartierele muncitorești construite în perioada comunistă dețin infrastructură ce poate fi adaptată acestui concept. Avem ceva spații verzi, afaceri de cartier, locuri pentru a face mișcare, spații de joacă, grădinițe și școli.
Sunt lucruri care merg bine și cumva duc involuntar deja în această direcție în ceea ce privește comunitatea de cartier. Bineînțeles că această infrastructură ar trebui renovată, îmbunătățită și adusă la standardele vremurilor noastre.
Marea încercare o reprezintă dezvoltările private periferice, care adesea nu înseamnă nimic altceva decât zona de locuire și partea de infrastructură auto ce o deservește.
Cum ar putea fi îmbunătățit urbanismul Iași în baza orașului de 15 minute și care ar fi barierele locale?
În Iași sunt multiple moduri de a îmbunătăți situația dacă ne raportăm la acest concept.
Îmbunătățirea infrastructurii pentru biciclete și trotinete poate face mai ușoară și mai sigură deplasarea pe distanțe scurte, reducând astfel traficul și poluarea în oraș. Spre exemplu crearea de pasaje speciale (doar pentru acest tip de transport alternativ) peste calea ferată care desparte orașul în două. După cum bine știm, cele două poduri (Nicolina și Bucium) sunt printre cele mai aglomerate zone în orele de vârf.
Promovarea dezvoltării economice locale poate reduce dependența de mărfuri și servicii din alte zone, reducând astfel nevoia de deplasare pentru a le obține. De exemplu, ar putea fi promovată producția locală de alimente, facilitând accesul la produse proaspete și sănătoase.
Crearea de hub-uri comunitare locale care să ofere servicii și facilități esențiale, cum ar fi piețe, mediateci și clinici medicale în cartierele mai puțin dezvoltate, poate reduce necesitatea de a călători în alte zone ale orașului pentru a beneficia de ele.
Când vine vorba de bariere putem vorbi despre:
Lipsa finanțării: implementarea schimbărilor necesită investiții financiare semnificative, iar uneori aceste investiții nu sunt disponibile din bugetul local.
Schimbarea modului în care oamenii se deplasează și interacționează cu orașul poate fi dificilă, în special dacă aceștia sunt obișnuiți cu alte obiceiuri și practici, dar cred că dacă politicile urbanistice vor încuraja o astfel de abordare, schimbările se vor petrece de la sine, cu răbdare.
Reglementările și politica urbanistică existente pot împiedica dezvoltarea unor proiecte de infrastructură noi sau diferite. Prin urmare, este important să se lucreze împreună cu factorii decizionali locali pentru a identifica cele mai potrivite soluții.
Știri locale pe scurt
Piața imobiliară e în scădere la Iași, puțin peste media națională. Vânzările de apartamente au scăzut cu 26% în primele trei luni ale anului față de ianuarie - martie 2022.
la nivel național, vânzările de apartamente au scăzut cu 23%
Cătălin Urtoi a preluat şefia Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere. Scopul său, spune acesta, este operaționalizarea companiei și securizarea proiectului autostrăzii A8: finanţare, licitaţii de proiectare şi execuţie şi semnare contract.
acum două luni, Cătălin Urtoi prevedea că Autostrada Moldovei (A7) va fi gata în cea mai mare parte până la sfârșitul lui 2024, iar la Autostrada Unirii (A8) abia atunci ar putea începe lucrările pe tronsonul ieșean.
șase asocieri compuse din 50 de firme au licitat pentru sectorul Leghin - Târgu Neamț al autostrăzii A8.
Încă două tramvaie făcute de compania turcească Bozankaya au ajuns la Iași. Orașul are în total 32 de tramvaie noi, 16 Bozankaya și 16 făcute de compania poloneză Pesa. Valoarea investiției este de 331 milioane de lei, bani veniți prin Programul Operațional Regional (POR).
tot prin POR vor fi achiziționate și 24 de autobuze electrice, care vor circula pe rutele 42 și 52
Primăria mai intenționează să cumpere prin PNRR 18 tramvaie noi și 25 de autobuze electrice
Vremea la Iași
⛅ După o zi - două de ploi, în weekend se îndreaptă vremea, iar de miercuri pare să devină iar mohorâtă.
Vineri 🌦️ | 11 🌡 7
Sâmbătă ☁️ | 14 🌡 7
Duminică ⛅ | 15 🌡 6
Luni 🌤️ | 16 🌡 7
Marți ⛅ | 16 🌡 7
Miercuri 🌦️ | 14 🌡 8
Joi 🌦️ | 11 🌡 5
Ce facem în weekend
🧗 Escaladă în Grădina Palas | Te cațeri și afli mai multe despre „Peste Limite”, program gratuit de terapie prin escaladă pentru copii și tineri cu dizabilități. De joi până duminică.
📽️ Festivalul Internațional de Psihanaliză și Film | Trei zile de filme și scurtmetraje, discuții cu invitați din lumea psihanalizei și un cine-concert. De vineri până duminică.
✍️ Typography cu Bianca Dumitrașcu | Eveniment dedicat puterii din spatele designului de litere. Bianca Dumitrașcu răspunde la întrebarea „Cum poate lumea tipografiei să ne influențeze viața profesională?”. Vineri, de la 18.15.
🍺 Weekend la Fabrică | Drum and bass și bere craft sâmbătă, de la ora 16.00, la Fabrica THC (în incinta fostei Vinia Tomeşti).
🏃 Semimaraton Iași | Evenimentul sprijină construirea unui centru multifuncțional pentru copiii dezavantajați și burse de studiu pentru elevi din mediul rural. Duminică, 08.30 - 15.00.
#decitit
🎥 Colonialism - cum s-a construit prezentul - Cătălin Moise
De ce nu avem o Agora ieșeană? - Ziarul de Iași
Conspiracy Theories Can Be Undermined with These Strategies - Scientific American
Am vorbit cu românul care face sarmale în cel mai cool cartier din Mexico City - VICE
8 castele din România unde poți să te cazezi și să simți farmecul de odinioară - Lovedeco
Fotografia săptămânii
Încă ceva
Avem un nou traseu tematic în Codrii Iașilor: Poiana cu Schit: natură, cultură, spiritualitate. Traseul începe de la intrarea nordică în satul Poiana cu Cetate (primul drum la dreapta, spre pădure), are o lungime de 2,5 kilometri și se parcurge în jumătate de oră. Este marcat printr-un drumeț alb cu o săgeată roșie dedesubt și are de-a lungul său panouri de joacă și învățare.
Traseul e realizat de Direcția Silvică Iași, Arii Naturale Protejate Iași și Ocolul Silvic Pădureni. Anul acesta, Ocolul Silvic Pădureni a cosit vegetația din Poiana cu Schit, iar sculpturile și schitul pot fi observate mai bine.
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-ne un reply la acest email. 🤝
Weekend fain,
Ioan