Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare
Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare
Jurnalistul Mihnea Măruță își lansează la Iași cartea bazată pe teza sa de doctorat în filosofie
Bună dimineața, Iași! ☀
În ediția de azi:
biletele de transport public se scumpesc
un interviu despre cum ne schimbă rețelele de socializare
Noaptea Albă a Galeriilor vine cu noi spații expoziționale
Știri locale pe scurt
Biletele pentru transport public în Iași se scumpesc cu 20% din noiembrie. Majorările se aplică doar în cazul biletelor, nu și în cazul abonamentelor.
Noile tarife: în oraș, o călătorie va fi 3.5 lei, iar în zona metropolitană un bilet va costa 8 lei.
Se mărește și amenda: călătorii care vor fi depistaţi fără bilet valabil vor plăti 99 lei, faţă de 50 lei în prezent.
IKEA pregătește terenul pentru un magazin în Iași. Retailerul suedez Ikea intenţionează să plătească peste 4 milioane de euro pentru un teren de 5 hectare în proximitatea Brico Depot din Păcurari.
în România, IKEA mai are două magazine la București şi unul la Timişoara.
50 milioane de euro din fonduri europene pentru investiții. Primăria Iași poate depune, în perioada 1 octombrie – 30 aprilie, proiecte care să sprijine mobilitatea urbană.
Primăria Iași plănuiește să achiziționeze tramvaie sau autobuze electrice și să extindă căile de rulare spre Tomești-Holboca și Valea Lupului.
Lansare de carte - Identitatea virtuală
Luni, 9 octombrie, de la ora 18:00, vă invit la dezbaterea și lansarea cărții Identitatea virtuală. Cum și de ce ne transformă rețelele de socializare.
Evenimentul are loc în Sala Gaudeamus a Casei de Cultură a Studenților, în prezența autorului Mihnea Măruță și a invitatului special Dragoș Stanca, fiind moderat de George Pleșu.
Paranteză: Mihnea este omul căruia îi datorez cel mai mult rămânerea în jurnalism. Într-o vineri din primăvara lui 2015, când plănuiam să mă înscriu la cursuri de reconversie profesională, Mihnea m-a deturnat către PressOne, unde mi-a dat șansa să pornesc un newsletter zilnic, deși toată experiența mea de până atunci era în jurnalismul sportiv.
În ultimii ani s-a scris mult despre felurile în care rețelele de socializare ne fragmentează atenția și polarizează societatea, dar cartea lui Mihnea este profundă și nu merge pe căile bătătorite ale „ieremiadelor” obișnuite. Nu este o lectură facilă, ci una care te răsplătește dacă reușești să pui telefonul deoparte pentru câteva ore.
În avancronica dezbaterii de luni seară, i-am trimis lui Mihnea trei întrebări pe email despre cum ne putem proteja de efectele insidioase ale rețelelor de socializare.
O să încep cu paragraful meu preferat din carte, în care faci o paralelă între viața discretă pe care Seneca i-o recomandă discipolului său Lucilius și spiritul ostentativ al rețelelor de socializare.
„Dacă sinele ar fi un vas de lut, stoicii ar munci toată viața să-l umple. Noi, cei de azi, nu contenim a-l arăta altora din toate unghiurile posibile, mai ales când n-am turnat cine știe ce substanță înăuntru. Simulăm că vasul nostru ar conține ceva doar pentru că există.”
Poți să ne spui mai multe despre felul în care rețelele sociale facilitează impulsul de a face paradă, chiar și cu ceea ce nu avem?
MM: Oare rețelele facilitează, stimulează sau chiar induc această pornire de a face paradă? De facilitat, cred că e limpede că facilitează: fiindcă e pentru prima oară în istorie când, teoretic, oricine se poate adresa lumii întregi. Avem un instrument datorită căruia oricare dintre noi poate considera că planeta întreagă îi este scenă și public latent.
Să trecem la stimulare și să luăm un exemplu la îndemână, unul dintre fenomenele care definesc rețeaua TikTok: faptul că, odată ce un subiect are succes (de pildă, femeile care-și întreabă partenerii bărbați cât de des se gândesc la Imperiul Roman), acel topic continuă să fie imitat și perpetuat zile la rând, uneori săptămâni la rând.
Milioane și milioane de oameni se conformează și petrec timp însemnat din viețile lor pentru a produce conținut destinat rețelei, doar pentru că au văzut la alții că acel conținut are succes sau potențial de viralizare.
Și cu asta ajungem la adevărata problemă: nu cumva rețelele de socializare chiar ne induc dorința de a atrage atenția, și o fac prin însăși forma lor, prin mecanismele pe baza cărora funcționează?
Cred că asta e una dintre marile transformări la care luăm parte: ni s-a pus la dispoziție o metodă cvasi-magică de a ne imortaliza în alte conștiințe, inclusiv în conștiințele unor străini, adică de a ne iluziona că în mințile acestor „urmăritori" ar putea rămâne urme ale trecerii noastre prin această viață.
Și nu numai că ni s-a pus la dispoziție această metodă, dar, odată intrat în „sistem", odată ce începi să joci jocul rețelei, probabilitatea e foarte mare să cazi pradă acestei oglindiri infinite, să te tot compari nu doar cu o sumedenie de necunoscuți (și cu aparentele lor momente de fericire), cât mai ales cu tine cel de săptămâna trecută și de luna trecută: mi-a crescut numărul de followers? (altfel spus, pot crea reprezentări ale mele în și mai multe minți?); ceea ce am postat în rețea a avut impact? (altfel spus, am găsit drumul către mințile celor care mă urmăresc?)
Odată intrat în această bătălie pentru a te „nemuri", ajungi să îți modifici programul zilnic pentru a căuta în viața ta acele fărâme despre care îți imaginezi că vor face măcar un like sau un share în plus față de precedenta postare. Ajungi, în ultimă instanță, să mănânci pentru rețea, să citești pentru rețea, să mergi la film pentru rețea, să călătorești pentru rețea ș.am.d. Ajungi să trăiești pentru rețea.
Să zicem că cineva citește cartea ta și hotărăște să se protejeze de efectele disruptive ale rețelelor. Ce sfat i-ai da?
Bănuiesc că cel mai sănătos ar fi să nu le folosești. Ca cineva care nu a avut conturi pe rețelele de socializare până în 2021, mă întreb constant ce te faci, ca jurnalist sau ca autor, dacă pâinea pe care o câștigi depinde în bună măsură de mecanismele de distribuție ale rețelelor de socializare?
MM: Dacă ești jurnalist sau dacă lucrezi în PR/Marketing/Comunicare, nu are rost să te gândești la ieșirea din rețea. Nu se pune această problemă, fiindcă munca ta s-a „mutat" acolo. (De pildă: cum s-ar mai putea afirma o publicație nouă dacă nu și-ar promova conținutul măcar într-una dintre rețele?)
Ce mă îngrijorează pe mine sunt copiii, adolescenții și, pe termen lung, cei ce se nasc în această lume; pentru că principala lor preocupare orientată către viitor este, într-o măsură tot mai mare, felul în care sunt percepuți/judecați de către ceilalți. Nu propriile visuri și împlinirea lor, ci cum să pară fericiți în ochii celorlalți.
Ei, nativii digital, sunt cel mai afectați de presiunea pe care o resimt dinspre social media: mai ales fetele – am constatat acest lucru în discuțiile cu studenții mei –, mai ales fetele sunt supuse unei uriașe presiuni de a fi „perfecte", de a arăta într-un anume fel și de a părea că debordează de fericire.
Această comparație permanentă – nu doar cu modelele de top, ca pe vremuri, ci inclusiv cu prietenele și cunoștințele – le face să sufere foarte mult, le provoacă anxietate și nemulțumire constantă. Mă tem că vin vremuri foarte triste dacă această tendință se va amplifica.
De ce? Pentru că omul care se tot compară cu tot felul de străini aparent perfecți ajunge să se disprețuiască, să se deprecieze pe sine și, pe scurt, să nu-și mai valorizeze talanții, să nu se mai bucure că e viu, că e soare, că e lumină afară, că se poate îndrăgosti, că viața este extraordinar de frumoasă.
Un sfat? Nu desprinderea completă de rețea, fiindcă acolo sunt și avantaje, și ocazii rare, și noutăți pe care merită să le știi. Dar să-ți păstrezi în fiecare zi câteva ore în care să nu faci scrolling, asta cred că e fezabil.
Să te ții de această decizie: seara, între ora X și ora Y, citesc, mă uit la un film, scriu, ascult muzică sau vorbesc cu iubita/iubitul, fără să pun mâna pe telefon dacă nu sună. Sau, în weekend, sâmbătă și duminică, îmi propun să trăiesc cel puțin 4-5 ore pe zi fără să mă uit la notificările de pe mobil. Asta cred că ar fi o soluție de compromis.
Cartea se citește ca un avertisment că ne îndreptăm către un viitor distopic, în care virtualul va înlocui tot mai mult realul. Sunt curios dacă vezi și motive de speranță în legătură cu lumea în care vor trăi „copiii copiilor noștri”.
Mă gândesc aici la faptul că metaversul, care părea concluzia inevitabilă a migrației către virtual, pare în acest moment un proiect eșuat, ca o soluție în căutarea unei probleme pe care se pare că nu o avea nimeni.
Da, încerc să văd și partea plină. Consumate cu moderație, rețelele de socializare aduc o șansă extraordinară de a învăța orice sau măcar de a-ți face poftă de învățat.
Dar nu pot să nu adaug că se întâmplă ceva paradoxal: punerea-la-îndemână a informației, sub formă de cărți, articole, videouri, tutoriale etc., ne face s-o devalorizăm. Faptul că avem acces, pe gratis, la întreaga cunoaștere a lumii nu ni se mai pare miraculos. Cum am ajuns aici?
Revin: rețelele oferă o șansă extraordinară, de pildă, oricărui copil care are un talent neștiut, și mai ales celor născuți în zone sau în condiții nefavorabile. Rețelele sunt o sursă inepuizabilă de umor, și cred că e bine să nu ne luăm atât de în serios într-o lume în care indignarea face trafic, iar victimizarea înlocuiește valorile.
În fine, mai cred că, dacă sunt consumate cu moderație, rețelele ne ajută să descoperim tot felul de străini care ne fac viețile mai bune.
Căutați-i pe străinii generoși, pe cei care nu vă cer nimic, pe cei care nu postează ca să vândă o imagine: există încă oameni buni, există oameni singuri care-și caută asemănarea în rețea, există cărți secrete pe care le poți descoperi acolo, filme splendide pe care nu le știai, povești la care altfel n-ai fi ajuns niciodată și tot felul de fragmente de viață care ne fac pe toți să mai uităm de spaimele noastre.
Îți mulțumesc, Alex, și închei și eu tot cu promisiunea metaversului:
Ce facem săptămâna asta
🖼️ Noaptea Albă a Galeriilor | În perioada 6-8 octombrie, 13 galerii locale din Iași vor fi deschise publicului larg, între orele 18:00-23:59.
Anul acesta, au fost adăugate spațiile expoziționale Baia Turcească, Galeria Octav Băncilă, Galeria Alchimia și Salonul Dr. Ștefan Possa.
🎹 Piano Comic Concert | Un concert susținut de artistul german Itay Dvori, la Casa Balș, în sala Eduard Caudella. Vineri de la ora 19:00. Intrarea este liberă.
👨🎨 Whispers of the Posthuman World | Vineri, 6 octombrie, de la ora 18:00, Asociația AltIași și partenerii vă invită la Baia Turcească pentru deschiderea expoziției „Whispers of the Posthuman World. Dancing with Machines amidst Unstable Skies”.
Expoziția poate fi vizitată în zilele de 6-8 octombrie (de vineri până duminică), între orele 18:00-24:00.
👜 Târgul Creatorilor | Pe 7 și 8 octombrie, între 12:00 și 17:00, aducem creatorii locali de produse frumoase la Acaju. Timp de două zile poți veni să îi cunoști, să le vezi creațiile și să cumperi responsabil cadouri pentru tine sau cei din jurul tău.
🎤 Fără Zahăr & Țapinarii | Când cele doua trupe concertează împreună se întruneşte masa critică a folkului alternativ. Sâmbătă de la 20:00 în Underground Pub.
🎧 Silent Party | Sâmbătă începând cu ora 18:00 la Soft & Grace continuă experiența de petrecere, cu 3 canale muzicale diferite, preparate culinare delicioase și o atmosferă de ținut minute.
🚴♂️ Tur ghidat cu bicicleta | Duminică la ora 15:00, Iași. Travel vă așteaptă sub Podul Octav Băncilă, punctul de pornire al turului ghidat pe bicicletă.
Traseul artei urbane din acest an va explora zone mai puțin cunoscute din Iași, cartiere „dormitor", industriale sau marginalizate care au primit în ultimii ani câteva elemente atractive, colorate, într-o mare de gri.
Coming soon
🎺 Nilza Costa Duo | Nilza Costa vine din Brazilia, momentan e stabilită în Italia, compune, scrie, și cântă muzică pop-jazz cu influențe din tradiții ale popoarelor vest-africane. Vine la Acaju duminica viitoare, 15 octombrie, de la 20:00. Bilete aici.
🍾 Hai cu pluta! | A doua ediție a festivalului de vin Hai cu pluta! are loc pe 28-29 octombrie la Agora. Bilete aici.
În cele două zile de festival veți putea degusta în primul rând vinuri din România, dar și din Republica Moldova și Europa. Va exista și o zonă de food, cu gustări delicioase.
#decitit
Ieşenii vor plăti cinci ani candidatura lui Chirica - Ziarul de Iași
Soluția la problema traficului din orașe ar putea fi într-un loc în care nu se uită nimeni: părinții-taximetriști - Panorama (via Mihai Bulai)
În textul de debut pentru Scena9, fostul nostru coleg Ioan Stoleru scrie despre vocația de jurnalist - Scena9
Cât de greu este să finanțezi etic presa independentă - PressOne
The bicibús: how Barcelona got kids cycling safely to school – and loving it! - The Guardian
Fotografia săptămânii
Încă ceva
Mă feresc să dau sfaturi după doar două luni ca părinte, dar dacă am învățat ceva în timpul ăsta e că în Iași este mereu de preferat să pornești la plimbare cu marsupiul.
Zilele trecute - pentru că era o după-amiază caldă și aveam de făcut un drum de 20 de minute - mi-am ignorat propriul sfat și am luat căruțul.
Am mers pe străduțele care leagă Copoul de Sărărie, mai mult pe carosabil, pentru că trotuarele sunt fie ocupate de mașini, fie impracticabile din cauza bordurilor înalte, stâlpilor de iluminat, pavelelor lipsă sau a gurilor de canal denivelate.
„Iașul nostru vibrant și frumos” - cum îi place primarului să spună -, mai puțin pentru părinți, bicicliști și persoane cu dizabilități. 🤷♂️
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email.
Iar dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kitul Iașul nostru.
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism independent în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către 5.800 de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
"Căutați-i pe străinii generoși, pe cei care nu vă cer nimic, pe cei care nu postează ca să vândă o imagine: există încă oameni buni, există oameni singuri care-și caută asemănarea în rețea, există cărți secrete pe care le poți descoperi acolo, filme splendide pe care nu le știai"
Pentru fraza asta cred ca merita sa citesc cartea, am sa o caut si eu. 😊
Si eu cred fix acelasi lucru, ca exista suficienti oameni de calitate pe social media, totul este sa avem rabdare sa ii descoperim. Sa rascolim prin muntele de steril (uman) pentru cele cateva graunte de aur (tot uman).