Scandalul de la Bojdeucă, explicat
Scandalul de la Bojdeucă, explicat
Despre ce vorbim când vorbim despre bojdeucă
Bună dimineața, Iași! ☀
În ediția de azi:
Primăria împrumută 40 de milioane de euro de la BCR pentru încălzire
frumusețea restaurării bojdeucii stă în ochii privitorului
cât de smart este Iașul în comparație cu alte orașe
Știri locale pe scurt
Benzi reversibile în zona Bucium – Poitiers și sens giratoriu în Baza 3. Aceste două măsuri sunt luate în calcul de Primărie în contextul șantierelor care vor fi deschise în zonă pentru modernizarea șos. Bucium, a pasajului Socola și a bld. Poitiers.
Ideea realizării unor benzi reversibile a fost invocată încă de acum peste 5 ani de societatea civilă, dar oficialii Primăriei declarau că o astfel de măsură nu se pretează pe Bucium. Acum, se pare că s-au răzgândit: primarul Mihai Chirica a prezentat o serie de schițe cu benzile reversibile și intervalele orare.
Împrumut de 200 de milioane de lei pentru încălzirea Iașului. Primăria Iași a semnat un credit de până la 200 milioane lei la BCR. Banii vor fi folosiţi exclusiv pentru achiziţia de combustibil pe perioada sezonului de iarnă 2023-2024, iar împrumutul trebuie returnat în 5 ani.
Muzeul de Istorie Naturală se redeschide pe 24 ianuarie 2024. Lucrările au început în 2019 și durata preconizată era de doi ani. Lucrările au fost finanțate din fonduri europene.
Program pentru ONG-urile locale. Au mai rămas câteva zile în care ONG-urile din Iași se pot înscrie în programul #impact3, care urmărește să dezvolte gradul de conștientizare, expertiză și abilități practice pentru ONG-urile din România cu privire la măsurarea impactului muncii lor.
Dacă ești implicat într-un astfel de ONG, îl poți înscrie aici până pe 29 noiembrie.
Scandalul de la Bojdeuca lui Creangă, explicat
După o săptămână în care restaurarea bojdeucii a ajuns pe agenda națională, e un moment bun să decantăm informațiile, ca să înțelegem de ce astfel de subiecte polarizează comunitatea locală.
De la ce a pornit totul: Săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean, Costel Alexe, a furat startul postând pe pagina personală de Facebook fotografii și un video cu felul în care arată bojdeuca lui Ion Creangă după lucrările de restaurare începute în ianuarie 2022. Imaginile, menite să pună în valoarea calitatea restaurării, au avut efectul opus.
În zilele care au urmat, fotografiile s-au rostogolit pe rețelele sociale, au stârnit indignare și s-au transformat în meme-uri, devenind o catastrofă de PR pentru liberalii de la Consiliul Județean, care au încercat apoi să limiteze daunele, punând reacțiile pe seama unghiurilor de fotografiere neinspirate, care, chipurile, nu reflectă realitatea din teren.
Prima impresie a fost că intervențiile au dat bojdeucii un aspect artificial și inadecvat. În devălmășia informațiilor neverificate, unii au crezut că restaurarea s-a făcut cu parchet laminat, gresie și termopane, însă nu a fost cazul.
Arhitectul care a condus proiectul de restaurare a dat asigurări că s-au folosit materiale și tehnici tradiționale - șița a fost bătută de meșteri populari, tencuiala prelucrată cu mâna, tâmplăria din lemn de stejar lucrată de restauratori de la Palatul Culturii.
Da, dar: Există însă și opinii avizate și argumentate, precum cea a arhitectului Mihai Duțescu, conferențiar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, care contestă felul în care s-a intervenit asupra bojdeucii:
Chiar dacă Bojdeuca „arată” aproape identic cu ce era înainte, ce s-a propus acolo ilustrează perfect incultura (de specialitate, în cazul celor care și-au pus semnătura atât pe proiect, cât și pe avizele de la Ministerul Culturii) sau, eventual, lipsa de profesionalism (cedând poate la presiuni venite de sus, relativizând deciziile, pe principiul „merge și-așa” sau „mai bine așa decât deloc”).
Ok, dar unde e problema? Cei care au avut curiozitatea să se oprească la poarta bojdeucii în ultimele zile pentru a o vedea cu ochii lor susțin că „nu e chiar așa de rău” pe cât părea la început.
Alții spun că ar fi mai prudent să așteptăm redeschiderea oficială din decembrie sau eventual plantările de la primăvară, sau, și mai bine, câțiva ani, pentru ca stratul de lac să capete patina timpului, înainte de a ne forma o părere.
Totuși, din poze și chiar din stradă, după cum am văzut ieri cu ochii mei, rămâne impresia că ceva esențial din spiritul locului s-a pierdut prin această poleială pe care a căpătat-o bojdeuca și mai ales prin această combinație sterilă de piatră și gazon care domină grădina.
Iată ce spune profesorul Dan Marin, șef de atelier la Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu, citat într-un material mai amplu pe Hotnews:
Eu cred că problema acestui loc este că felul în care arată acum, cu acel masiv de piatră, distorsionează complet cadrul/ambientul/contextul pe care ar trebui să-l aibă această casă, care era o locuință semirurală, într-o zonă bogat plantată a Iașului patriarhal și trebuia să rămână cât mai aproape de această situație inițială.
Trebuia păstrat cât mai mult din acest context, deci, în niciun caz dacă a apărut acest amfiteatru în anii 80, el nu trebuia amplificat, vegetația trebuia păstrată și intensificată, ca ea să pară o casă în grădină, așa cum a fost inițial.
În momentul de față această casă a ajuns de fapt anexa acestui amfiteatru de piatră sau a acestei terase pietruite. Deci elementul mineral este dominant asupra celui vegetal, ceea ce schimbă complet atmosfera în care această casă ar trebui să existe. Restaurarea putea fi o oportunitate de a îndrepta erorile din anii 80.
Despre ce vorbim când vorbim despre bojdeucă
La fel cum s-a întâmplat în polemica de la lansarea brandului de oraș sau a unor investiții uriașe din bugetul local, precum Campionatul Mondial de Esports, restaurarea bojdeucii a funcționat ca un turnesol care a relevat încă o dată faliile din comunitatea locală.
Cred că e important să facem un pas înapoi și să înțelegem de ce oamenii de cultură care au criticat lucrarea de restaurare au ajuns să fie asimilați unei presupuse „gloate” - după cum a numit-o un liberal local - care a călărit un val de hate.
Simplificând lucrurile, în bula mea online și offline văd constant două tipuri de poziționări față de ce se face și nu se face în Iași.
Una adulatoare, rezumată perfect de o lozincă folosită de actuala administrație liberală: să vorbim Iașul de bine. Iar când nu avem nimic de bine de spus, mai bine tăcem.
Pentru genul ăsta de cetățeni, beneficiari ai status-quo-ului - unii politicieni, alții în solda Primăriei, a Consiliului Județean sau a vreunei instituții din subordine, unii universitari, alții antreprenori locali abonați la contracte din bani publici sau ale căror afaceri atârnă de diferite autorizații - a iubi orașul înseamnă a-l vorbi doar de bine.
În esență, această perspectivă este o formă de propagandă, o variantă provincială a ceea ce Andrei Pleșu numea patriotismul de camuflaj, de fațadă.
„A-ţi iubi ţara nu e a semnala deficienţele existente şi a te strădui să le tratezi. A-ţi iubi ţara e a minimaliza orice deficienţă, oricît de evidentă, sau, şi mai bine, a contesta, vitejeşte, eroic, strămoşeşte, orice „aşa-zisă” deficienţă. Sîntem, pe toate planurile, fete mari, sarea pămîntului, zîna zînelor.
Cine nu recunoaşte aceste orbitoare calităţi e trădător, pion al „agenturilor”, venetic, pus să ciopîrţească pămîntul străbun. Odată stabilite aceste „adevăruri”, putem aţipi liniştiţi. Totul e minunat, „în cea mai bună dintre lumile posibile”. Nu mai avem nimic de făcut: doar să ducem „pe culmi” „mîndria de a fi român”!
Cealaltă perspectivă tinde să fie mai critică, dar mai realistă. E perspectiva celor care iubesc orașul suficient de mult încât să observe și să dea mărturie că lucrurile nu stau chiar așa de bine pe cât ni se spune:
Cum poate cel mai poluat oraș din România să fie în același timp verde și curat?
Unde sunt noul stadion, noua sală polivalentă, centura de ocolire pentru traficul greu?
De ce nu sunt implementate proiectele deja finalizate pentru pistele de biciclete și sistemul integrat de parcare?
De ce nu avem un Plan Urbanistic General? De ce o autorizație de construire care în alte orașe iese într-o săptămână în Iași durează chiar și ani întregi?
De ce aleea pietonală din centrul orașului este ocupată de tarabe care vând cojoace și căciuli de blană?
Lista lucrurilor care ne separă de orașele mai dezvoltate din Transilvania - Timișoara, Cluj, Sibiu, Oradea, Brașov - e mai lungă, dar, în esență, asta e alegerea pe care fiecare ieșean o are de făcut: putem „să vorbim Iașul de bine" sau să îndrăznim să vorbim și când, sau mai ales, atunci când nu e bine.
E o libertate care s-a câștigat greu și de la care unii abdică prea ușor, la schimb cu liniștea colibei lor. Dar așa cum bine scria ieri Dragoș Stanca: „democrația (dacă o mai vrem) presupune zgomot".
Ce facem săptămâna asta
🎦 De ce scriu ăștia pe pereți? | Astăzi, de la 18:00, la Cinema Ateneu, va fi proiecția filmului documentar „De ce scriu ăștia pe pereți?”. Personajul principal explorează fenomenul graffiti și arta stradală din România. Bilete aici.
🎌 IZANAGI | În acest weekend, la Ateneul Iași va fi organizată ediția de la Iași a festivalului de film japonez.
Programul acestuia cuprinde o serie de filme animate japoneze apreciate la nivel mondial: „Grave of the Fireflies”, „Ghost in the Shell” sau „Spirited Away”. Bilete aici.
🍽 Micul Prînz | Mâine, de la 12:00 la 15:00, la CUIB, va fi o nouă ediție de Micul Prânz. În rolul de bucătar va fi Elvys Sandu, președintele asociației Mai Bine. El va pregăti un meniu vegan, cu preparate ca rulouri de toamnă cu foi de orez, pâine artizanală, înghețată de banane cu unt de arahide și altele.
📖 POEZIE | CEAI | VESELIE | Mâine, de la 18:00, la Acaju, va fi o seară de poezie, sentiment și muzică. Sunt programate momente ale unor poeți, iar după o pauză, scena este deschisă oricui. Muzica o asigură cei de la Indigo Tides. Ia bilet de aici.
🎄 Atelier de modelaj | Duminică, vino să creezi propriul tău îngeraș sau brad din lut, un cadou personalizat pentru cineva drag. 160 de lei de persoană. Rezervă un loc aici.
🐻 Cum te plimbă ursul? | Pe 28 noiembrie, de la ora 18:00, la Acaju, Elena și Iulian de la „Te plimbă ursul” vor vorbi despre cum a apărut proiectul, despre aventurile lor în Asia și amintirile create.
🏦 Conferința regională RBL Iași | Pe 29 noiembrie, de la ora 8:15, la Hotelul Traian, a patra ediție a Conferinței regionale RBL Iași reunește comunitatea de business din regiune și dă startul unor discuții despre adaptarea și modul în care companiile se raportează. Participarea costă 350 de lei.
Coming soon
🍖 Festival cu trăiri românești | Localul Foom by Nemțeana organizează, între 30 noiembrie și 1 decembrie, o sărbătoare a mâncărurilor tradiționale și a muzicii lăutărești. Și copiii vor avea ocazia să picteze pe linguri de lemn și să realizeze crafturi cu lână.
Biletul de participare e de 290 de lei pentru o zi de eveniment cu acces nelimitat la ofertă. Acesta poate fi achiziționat de la locație.
🎅 Secret Santa pe bune #8 | Cafeneaua Jassyro, alături de Colegiul Sfântul Nicolae, te invită să fii Secret Santa cu o nouă pereche de ghete pentru unul dintre 100 de copii.
Vino la cafenea până pe 15 decembrie sau sună-i cu cererea „Vreau să fiu Secret Santa pe bune!". Vei primi numele copilului, vârsta și mărimea ghetuțelor pe care le vei înnoi. Cadourile se aduc tot la cafenea până pe 15 decembrie.
👜Târgul Creatorilor | Pe 9 și 10 decembrie, între 12:00 și 17:00, creatorii se adună la Acaju. Ei vor veni cu creațiile lor, tu vii să-i cunoști și să găsești cadouri pentru cei dragi din jurul tău.
#decitit
O strategie pentru Iași – teme de importanță pentru viitorul comunității noastre - Civica
Spital + UMF = 5.000 euro/lună. Cum au crescut salariile medicilor-profesori din Iaşi. - Ziarul de Iași
Cât de smart este orașul tău? Am explorat București, Cluj și Iași - Europa Liberă
Cât costă un loc de parcare de reședință în București și în marile orașe din țară - Lovedeco
Fotografia săptămânii
Încă ceva
De câteva săptămâni am descoperit la Băcănia Nouă din Păcurari conservele de sardine NURI, în ulei de măsline sau sos de tomate, care sunt un fel de rampă pentru cei care fac trecerea de la sardinele de hipermarket către cele artizanale.
Dacă ești amator de sardine, cele de la NURI au un gust mai curat și mai subtil de pește decât cele obișnuite.
Iar dacă ești curios să afli mai multe, aici este un scurt reportaj despre istoria fabricii care le produce:
P.S: Recent, au intrat și pe Emag, iar la promoție, prețurile sunt imbatabile.
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email.
Iar dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kitul Iașul nostru.
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism independent în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către 6.000 de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu