Starea jurnalismului local
De ce presa locală a devenit toxică
Bună dimineața, Iași! ☀️
În ediția de azi:
niciun loc eligibil pentru ieșeni pe listele PNL-PSD la alegerile europarlamentare
un nou raport explică de ce presa locală independentă e pe cale de dispariție
suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a explodat la Iași în 2023
Știri locale pe scurt
Niciun politician ieșean pe loc eligibil la europarlamentare, pe listele PSD-PNL. Liderii PSD și PNL au finalizat lista candidaților pentru alegerile europarlamentare, care vor avea loc pe data de 9 iunie.
cele două partide mizează pe obținerea a 17 locuri eligibile si 2-3 la redistribuire.
Alexandru Muraru, președintele PNL Iași, apare pe poziția 21, iar Mihaela Ivancia de la PSD Iași ocupă poziția 24.
Iașul se află pe locul 1 în ceea ce privește rata de neocupare a birourilor. Procentul este de 7%, Iașul fiind urmat de Cluj-Napoca cu o rată de 8,5% și Brașov cu 10%.
doar anul trecut în Iași s-au livrat 54.000 metri pătrați de spații de birouri prin proiectul Palas Campus, cea mai mare clădire de birouri din România.
Șantierul viitorului Mall Moldova. Un video cu imagini din dronă arată un stadiu avansat al lucrărilor de extindere a complexului ERA. Șantierul a fost (re)deschis în toamna anului 2023, iar termenul de finalizare este aprilie 2025.
centrul comercial va include un hipermarket cu peste 200 de magazine, 30 de restaurante și un hub dedicat mobilierului pentru casă.
investiția se ridică la 140 milioane euro, iar odată ce va fi extins, complexul ERA va fi redenumit „Mall Moldova”.
6 lucruri de știut despre cum funcționează presa locală
Una dintre cele mai puțin plăcute rutine ale editării acestui newsletter este selecția știrilor locale. Într-o săptămână obișnuită, scanez sute de titluri pentru a filtra 3-4 știri relevante dintr-un flux de comunicate de presă mascate și nemarcate ca publicitate politică.
Cum s-a ajuns aici? Vorbind cu prieteni, îmi dau seama că cei mai mulți nici nu-și dau seama cum și de ce s-a degradat jurnalismul, în special la nivel local, în ultimii 5 ani.
Cauzele sunt complexe, însă experiențele jurnaliștilor locali care încă fac presă independentă în România par să fie similare.
Centrul pentru Jurnalism Independent a publicat ieri un raport anual despre starea mass-media din România în pragul anului super-electoral 2024, din care am extras 6 lucruri de știut despre cum funcționează presa locală.
1. Banii publici au devenit principala sursă de finanțare a publicațiilor locale
Presa locală este locul unde se întrepătrund banii de la partide, banii de la instituțiile publice și, uneori, banii din companii, din ce în ce mai rari.
Adriana Barbu, reporter de investigaţii la Special Arad, spune că sunt tot mai puțini bani în presa locală și că aceștia încep să vină doar dintr-o singură direcție, cea politică - a partidelor, a administrației conduse de acestea sau a firmelor agreate.
„Companiile locale au încetat să-și mai facă reclamă în presa de aici, fie pentru că nu au bani, fie pentru că nu mai cred în presă şi în beneficiile pe care aceasta le-ar mai putea aduce din punct de vedere publicitar, fie pentru că prezența în acea parte de mass-media care critică puterea le poate aduce prea multe neplăceri.”
Sunt bani mai puțini, deci mai puțini jurnaliști, iar salariile sunt, de multe ori, doar un pic mai mari decât minimumul pe economie.
2. Ceea ce a transformat majoritatea presei locale într-o mașinărie de propagandă politică
Spațiul informațional din România este în continuare extrem de variat, cu surse multiple de informare, care, din păcate, de cele mai multe ori vântură comunicate de presă și adună trafic cu non-știri.
„Și partea asta din presă e de vină, evident, căci politicienii nu au băgat nimănui bani în buzunar cu forța”, spune Cătălin Moraru, redactor-șef la Monitorul de Botoșani.
„Gazetăria românească e plină de oameni care au găsit o ieșire, o cale ușoară de a trăi.
„Despre asta vorbim în principal, nu despre forță, nu despre sucit mâna la spate”, continuă acesta, adăugând că „faptul că există ideea sau cumva părerea că, dom'le, dacă nu luam acei bani dispăream, ceea ce este posibil uneori să se fi întâmplat, e altceva.”
3. Politicienii nu mai sunt nevoiți să facă presiuni, pentru că jurnaliștii s-au predat de bunăvoie
Cătălin Moraru spune că autoritățile nici măcar nu mai au nevoie să cenzureze, să le interzică acestor beneficiari de fonduri să acopere un anumit subiect.
„Nu e vorba de cenzură. Am trecut de faza cu cenzura. Este vorba de «vrem». «Noi vrem să facem așa pentru că vrem să câștigăm bani.» Nimeni nu cenzurează pe nimeni, de fapt. Ziariștii din local stau la coadă ca să fie cenzurați. Așa știu să trăiască. (...)
Sunt o mulțime de efecte perverse aici, pe lângă faptul că nu mai faci gazetărie ca lumea, oamenii ajung să creadă că ăsta este jurnalismul. Este și influența rețelelor sociale, evident, nu putem nega, dar este și influența celor care lucrează în presă, că ziariști nu știu dacă le putem spune.”
Mona Dîrțu consideră că problema e sistemică.
„De ce ai vrea să scapi de dependență, dacă e atât de comod să fii dependent? Businessul organizațiilor de presă mainstream care s-au dedulcit la subvențiile bugetare ale partidelor politice a devenit mult mai simplu și mai predictibil. Această comoditate financiară ia însă oxigenul de la misiunea jurnalismului, o sufocă.
Când lucrezi într-o redacție în care managementul editorial face trade-off-uri între interesele advertiserilor politici și interesele cetățeanului, când scopul tău devine să nu cumva să faci deranj cu vreo știre «ne-pozitivă» în care să tragi la răspundere instituțiile statului în numele plătitorului de taxe, pe cine servești tu, de fapt?
Mai poți spune că servești cetățeanul? Sau îl anesteziezi cu informație de proastă calitate, cu calorii goale, cu propagandă, cu un fluviu de informație irelevantă?”
4. În timp ce companiile private, cu puține excepții, aleg să privească de pe margine
Oana Șlemco, jurnalistă la televiziunea Intermedia, spune că, la nivelul Sucevei, „suntem oarecum dependenți de banii de la autorități, pentru că segmentul privat este la pământ. E foarte ușor să spui «nu luați bani de la stat», dar dacă privatul e foarte jos și nu susține presa, și avem niște firme foarte mari care nu înțeleg de ce trebuie să susțină presa, ce să faci?”
La Sibiu, Deleanu zice că lucrurile stau mai bine în ceea ce privește publicitatea comercială.
„Cazul nostru e fericit pentru că la noi doar 20% din veniturile ziarului sunt din zona publică, 80% sunt din zona privată. Din fericire, la Sibiu avem zona industrială și avem niște companii chiar puternice, care nu investesc neapărat pentru că au ele nevoie de reclamă, ci pentru că e bătaia asta pe forța de muncă în Sibiu. Și, exclusiv din nevoia asta de a avea forță de muncă, ei își promovează o anumită imagine.”
5. Donațiile și abonamentele digitale nu sunt suficiente pentru a susține o redacție locală
„În local, provocarea de a aduna o masă critică de public plătitor e și mai grea, pentru că oamenii sunt mai puțini și mai săraci”, consideră Cătălin Moraru, de la Monitorul de Botoșani. „Eu trebuie să ofer ceva în plus celui care plătește și respectivul să aprecieze asta.
Oricum, va fi o masă mică de oameni. Asta e problema presei locale, că nu aduni o masă critică cu care să trăiești, iar presa locală probabil va dispărea în câțiva ani. Sau va mima jurnalismul.”
6. Toate aceste lucruri fac ca tinerii ambițioși să aleagă alte profesii decât jurnalismul
Nu mai este tentant să fii jurnalist, cel puțin în presa locală, pentru că aici, pe lângă munca multă, fără recunoaștere publică, dublată de amenințări și șicane, banii sunt puțini, mai ales comparativ cu cât câștigă oamenii din cadrul departamentelor de comunicare ale instituțiilor publice locale.
„Salariile bat pasul pe loc, iar cu un salariu un pic mai mare decât minimumul pe economie, ziariştilor locali le e aproape imposibil să fie independenţi. Cei care încearcă asta au un al doilea job, dar acesta le suplimentează veniturile în detrimentul jurnalismului de calitate.
Nu cunosc, de fapt, în Arad, prea mulți jurnalişti care să nu aibă şi un al doilea loc de muncă, care să nu facă şi altceva pe lângă jurnalism, în acte sau la negru, cu toate neajunsurile ce decurg de aici”, spune Adriana Barbu.
Și la Sfântu Gheorghe lucrurile sunt la fel, zice Iulia Drăghici, redactor-șef la Observatorul de Covasna. „Lipsa de oameni în presă e acută, majoritatea oamenilor care lucrează au două joburi ca să se susțină.”
Nici situația jurnaliștilor de la Suceava nu este cu mult mai diferită. „Salariile în local sunt foarte mici. Sigur că facem ceea ce facem cu foarte mare drag, dar când trebuie să-ți plătești facturile începi să te gândești dacă ceea ce faci contează sau nu, și dacă mai poți să mai faci ceea ce faci. Unii dintre noi avem posibilitatea să devenim și corespondenți, dar înseamnă să mărim volumul de muncă, înseamnă să mergem pe cantitate, și nu pe calitate”, spune și Oana Șlemco, de la Intermedia Suceava.
Ce facem săptămâna asta
🪩 Funk you | O petrecere cu muzică funk, pop, disco și house la Acaju, vineri seară de la 22:00. Bilete aici și la intrare.
🦉 Ziua păsărilor în Codrii Iașilor | Un tur ornitologic în Codrii Iașilor, deschis tuturor – fie ei ornitologi începători sau avansați sau doar cei care cochetează cu ideea de a se îndrăgosti (iremediabil) de păsări.
Plimbarea este deschisă adulților si copiilor răbdători, pentru că observațiile – inclusiv ascultarea trilurilor – presupun liniște si uneori așteptări de câteva minute. Înscrieri aici.
🎸 Concert Nuanțe | Trupa Nuanțe aniversează 5 ani de la primul lor album și trec pe la Iași pe 11 aprilie, în Underground Pub. Ia bilet și tu.
Coming soon
🖌️ Paint & Prosecco | Pe 12 aprilie, la Vin cu dor, se organizează o seară de pictură acrilică, alături de pictorița Oana Mazarache și un pahar de Prosecco. Taxa de participare este de 95 de lei.
🎷 Concert jazz Laura | Pe 17 aprilie, la Acaju, artista germană Laura va aduce ritmurile jazz-ului, infuzat cu muzica pop și soul. Bilete aici.
🎛️ Argatu | Pe 19 aprilie, la Underground Pub Iași, Argatu lansează cel mai recent album, care combină sunetul folcloric românesc cu genurile electronice. Bilete aici.
💡Târgul Creatorilor | Pe 20 și 21 aprilie, între 12:00 și 17:00, la Acaju, se adună creatorii locali cu lucrările lor unice și oamenii care iubesc creativitatea.
Dacă știi și tu creatori din Iași sau ești unul dintre ei, completează formularul de înscriere, pentru a fi selectat să participi cu creațiile tale.
🎙️ Concert în 3 cu Ada, Alex și Bobo | La final de aprilie, pe 26, la Underground Pub, va fi un concert cu trioul ironiei și muzicii bune, Ada Milea, Alex Neagu și Bobo Burlăcianu. Bilete aici.
☕ Campionatul Regional de Aeropress | Dacă vrei să-ți arăți skill-urile de barista, înscrie-te aici la evenimentul programat în weekendul 26-27 aprilie.
Pe lângă Iași
💡 Oamenii Dreptății | Pe 11 aprilie, de la ora 18:00, Teatrul Matei Vișniec din Suceava găzduiește o seară de povești spuse cu mult curaj, dar și multă vulnerabilitate, cu poezie, film scurt, momente de teatru și muzică. Bilete aici.
#decitit
Ce a promis tandemul Chirica – Alexe în 2020 şi ce a realizat până azi. 10 promisiuni şi stadiul lor - Ziarul de Iași
Proiectele-fantomă ale primarului: amenajarea râului Bahlui - Apix.ro
Aceeași țară, conducători diferiți: Bihor are șapte Centuri Ocolitoare în 4 ani, iar ieșenii merg pe câmp la Podu Iloaiei - Reporter de Iași
Viceprimarul Sectorului 2: „Cred că o soluție de rezolvare a traficului este limitarea numărului de locuri de parcare” - PressOne
How Does Paris Stay Paris? By Pouring Billions Into Public Housing - The New York Times
Imaginea săptămânii
Potrivit unei analize publicate de jurnalistul
de la , suprafața utilă autorizată pentru clădiri rezidențiale a explodat la Iași în anul 2023, la fel cum s-a întâmplat în 2019, un alt an pre-electoral.
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email.
Iar dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kitul Iașul nostru.
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism independent în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către 6.000 de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu