„Am înțeles că suntem într-un oraș mișto”
O conversație cu Dan Zaharia, fondatorul Fab Lab Iași, despre rolul spațiilor de coworking în ecosistemul unui oraș
Bună dimineața, Iași!
🌤 Primăvara începe să se facă simțită, cu maxime care trec de 10 grade în următoarea săptămână.
Știri locale pe scurt
Sediul Operei ar putea fi construit în Copou, pe un teren aflat în proprietatea Consiliului Județean și în administrarea ApaVital.
propunerea va fi transmisă la Ministerul Culturii. Proiectul are o valoare estimată la 15 milioane euro.
Proiect major la Ezăreni. Două universități din Iași vor să acceseze fonduri prin PNRR pentru construirea unui campus în zona Ezăreni, pe un teren de peste 110 hectare. Valoarea
Cătălin Urtoi a fost numit în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale pentru Investiții Rutiere.
Asociația „Împreună pentru A8”, care l-a exclus în decembrie 2022 pe Urtoi, susține că acesta a fost răsplătit cu o sinecură guvernamentală pentru apropierea de PSD
Context: acum 3 ani, din poziția de activist civic, Urtoi acuza PSD că „și-a bătut joc de proiectul A8 și de Moldova”. Devenit consilier al ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, Urtoi și-a schimbat atitudinea față de „partidele centraliste”. #haicasepoate
La ce folosesc spațiile de coworking din Iași
Săptămâna viitoare, Iașul Nostru lansează primul ghid local dintr-o serie care își propune să facă o hartă a locurilor remarcabile din oraș.
În avancronica primului ghid, despre spațiile de coworking din Iași, Laura Cozmîncă a vorbit cu antreprenorul Dan Zaharia, fondator al Fab Lab Iași, care a deschis recent un nou hub, cu tematică educativă, în parteneriat cu Adservio.
Ce înseamnă un spațiu de coworking pentru comunitate?
În primul rând, spațiul de coworking nu este un spațiu închiriat, unde primești cheia, codul de acces și ne vedem la data plății facturii. Este vorba de un „Noi”.
Înainte de a crește comunitatea cu noi rezidenți, întrebăm mereu cine sunt și cu ce se ocupă, pentru că vrem să ne asigurăm că au înțeles că acesta este un spațiu de lucru comun și nu se poate face lucru cu publicul.
Apoi, vrem ca cei care vin la noi să se simtă în siguranță, să fie ca o mare familie, să comunice între ei. De exemplu, am avut o comunitate de gaming foarte faină și băieții veneau cu o mulțime de noutăți la noi. Treptat, au devenit parte din familie. Asta nu se poate face într-un spațiu închiriat în care componenta imobiliară primează.
Tot pentru comunitate facem și diverse evenimente seara. Dacă oamenii care sunt deja acolo în timpul zilei și care lucrează remote pentru o companie sunt foarte greu de adus, deoarece la ora 17 și-au închis laptopul și au plecat acasă, seara încercăm să aducem altă populație care vine înspre noi special pentru evenimente. Vorbesc aici de asociații, mici comunități antreprenoriale, diverse meet-up-uri care au murit în perioada pandemică.
Chiar din momentul în care am deschis Fab-urile ne-am spus că orice fel de comunitate tech sau antreprenorială, pe lângă cele studențești, poate veni gratuit la noi, cu condiția să respecte spațiul.
Cât de greu este să pornești un astfel de business?
Brandul a crescut de la sine, în mod natural, însă oamenii uită că noi suntem parte dintr-o rețea. În primul rând, Fab Lab face parte dintr-o rețea globală și este sub egida Asociației Fab Lab. Dar investițiile într-adevăr au fost mari.
La Fab Lab 1, investiția inițială a fost de peste 120.000 euro, pornind de la un buget inițial de 60.000, la Fab Lab 2 undeva la 30.000 euro, iar aici, la Fab Lab 3, am avut noroc de faptul că spațiul arăta deja bine și nu am făcut schimbări prea mari.
Plus că locațiile trebuie să fie originale, să inspire. Fab 1 este un fost laborator al Universității Tehnice. A avut de la început o moștenire industrială pe care arhitecții de la Miolk au reușit s-o pună în evidență.
La Fab 2 am colaborat cu cei de la A+noima și i-am dat un aspect mai business, iar cel de-al treilea spațiu va avea o destinație mai mult educațională, fiind sub aripa Adservio. Și stilul arhitectural este puțin mai cald, interiorul este mai luminos datorită geamurilor mari. Va fi un mix între Fab 1 și Fab 2.
Pentru deschiderea celei de-a treia locații ne pregătim de jumătate de an. Practic este doar o locație nouă. Da, este într-un spațiu care nu-i neapărat îmbietor din afară, eu o compar cu intrarea într-un service auto, dar are acel efect de „uau” când intri și o senzație de cozy datorită lemnului.
E un spațiu pe care eu îl văd cel mai aproape de ideea de coworking, deschis, cu multe și săli, posibilitatea de a ieși repede afară la o gură de aer și în același timp accesibil.
Cine vine într-un astfel de spațiu de coworking?
În general avem cam trei categorii de rezidenți: cei care vin în echipă câteva zile pe lună în cadrul companiei la care lucrează, echipe independente de tip start-up care nu au un birou fix, dar au nevoie de un spațiu unde să lucreze împreună sau cei care lucrează remote și care au o activitate mai singuratică și nu mai vor să lucreze de acasă. Mai sunt cei care au copii mici în familie și nu pot lucra atât de eficient de acasă.
Perioada pandemică a fost foarte grea mai ales pentru persoanele singure care au simțit nevoia de conexiune umană, să cunoască persoane noi, să schimbe o vorbă dincolo de munca lor zilnică. La Fab Lab 1 chiar s-au format câteva cupluri.
Am întâlnit mulți oameni a căror muncă este una singuratică și care lucrează în acest sistem dinainte de a începe pandemia. Faptul că pot să-și bea cafeaua cu cineva, chiar dacă sunt doar colegi de birou, contează foarte mult. Ușor, oamenii se deschid unii către alții. Îi văd transformându-se chiar și pe cei care la început erau mai introvertiți. Cei mai mulți s-au adaptat și au devenit parte din comunitate.
Cred că cel mai important, de fapt, a fost să facem un spațiu safe și pentru femei și pentru bărbați. Safe în sensul că dacă vrei să te apropii de cineva bine, dacă nu, nu. Toată lumea trebuie să se simtă confortabil să vină să lucreze într-un spațiu comun, să vină la birou cu plăcere.
Care este importanța spațiilor de coworking sau de ce este nevoie de acestea?
În 2018 am făcut un raport despre spațiile de coworking din Europa Centrală și de Est. Ne interesa care sunt orașele care au spații de coworking și câte astfel de spații sunt în țară, apoi proporția dintre spațiile concentrate în capitală și cele din alte orașe.
De exemplu în Polonia, o țară foarte regionalizată, dar unde regiunile în sine sunt destul de puternice, doar 30% din spațiile de coworking sunt în Varșovia. La noi, 50-60% sunt încă în București. În 2018, în Iași aveam un singur spațiu până să deschidem noi Fab Lab, adică The Grape, care între timp s-a închis. Mai găsisem pe la Roman sau Bacău niște mici inițiative de tipul acesta.
Spațiul comun de lucru este un lucru foarte important, dar oamenii nu înțeleg. Noi am cerut împreună cu o coaliție de spații de coworking din toată țara să se introducă un cod CAEN special pentru asta, care în acest moment este trecut sub denumirea de Alte Servicii prestate în cadrul întreprinderilor. Eu am încercat să dezvolt povestea asta local și am trimis diverse cereri la administrația locală și națională.
Consider că numărul de spații de coworking dintr-un oraș, exact ca existența unui serviciu de ride sharing, este un criteriu de dezvoltare economică. De aceea, eu când merg într-un oraș nou, primul lucru pe care îl caut sunt spațiile de coworking și caut să le vizitez dacă sunt. Ideile pe care le poți prelua mai ales când operezi un spațiu sunt inestimabile ca valoare.
Deci ideea de a deschide un spațiu de coworking a venit dintr-o nevoie personală sau v-ați pliat pe nevoile orașului?
Dacă vrei să închiriezi un spațiu de birou, contractele sunt stufoase, iar de obicei nu poți ieși din aceste contracte decât după câțiva ani. Asta înseamnă să rămâi blocat. Apoi, fiind cu o școală informală de IT la un moment dat și având activitatea într-o clădire de birouri tipică, am simțit că aveam nevoie de flexibilitate sau de mai mult spațiu pentru unele activități fragmentate. Era dificil să facem asta și nici nu ne puteam permite să mai închiriem un spațiu.
Tot în acea perioadă am întâlnit o echipă de tineri care aveau finanțare pentru un proiect doar pentru 6 luni. Era posibil să reușească sau nu. Din start nu aveau cum să închirieze un spațiu într-o clădire de birouri pentru nu închiria nimeni pe un termen mai scurt de 3 ani.
Așa mi-am dat seama că există această necesitate a unor spații flexibile. După aceea am văzut spațiul de la Fab Lab și mi-am dat seama că modul în care era deja făcută compartimentarea era exact ceea ce aveam nevoie. De asta am și păstrat denumirile: Sala 1, Sala 2 etc.
Contractele pe care le avem noi acum pentru un abonament în acest spațiu de coworking este total opusul închirierii propriu-zise a unui spațiu de birouri tradițional. Poți să te retragi oricând, din diverse motive, sau îți poți restrânge activitatea, doar să anunți măcar cu o lună înainte.
Astfel, omul se focusează pe ceea ce face - produsul dezvoltat, proiectul la care lucrează, dezvoltarea ideii într-un prototip etc - fără să se mai streseze în privința unor detalii administrative sau de auto-gospodărire pe care le-ar avea în cazul unui spațiu închiriat.
De asemenea, lucrând într-un spațiu de coworking nu-ți mai pui problema angajării unor firme de curățenie, de pază, de contracte cu firme de închiriere echipamente, de cumpărat consumabile etc, pentru că le găsești pe toate într-un loc și intră în prețul abonamentului plătit.
Altfel spus, da, a venit dintr-o nevoie pentru că am realizat că nu există spații suficient de flexibile pentru cei care nu au la dispoziție decât o lună pentru proiectul lor sau vor să încerce și alte spații decât biroul companiei ori canapeaua de acasă, unde disciplina muncii nu este aceeași.
La ce vă referiți când spuneți că spațiile de coworking ridică economia dintr-un oraș?
În primul rând, ții oamenii cu potențial să lucreze în oraș. Dacă ei găsesc niște condiții de lucru corecte, nu vor mai dori să plece sau să se mute în alte orașe mai mari să lucreze pentru companiile de acolo.
Apoi, există o interacțiune zilnică la birou sau la evenimente cu oameni care vin din business-uri diferite. Posibilitățile să iasă niște lucruri interesante sau niște mici alianțe productive sunt foarte mari. Vorbim de doi factori: networkingul și inspirația.
În momentul când știi că din în Fab 1 a pornit Digitail, un business plecat de la zero și ajuns la milioane de euro, înseamnă că oamenii au lucrat de la noi pentru că s-au simțit bine și că aici se întâmplă lucruri bune.
Spațiile de coworking înseamnă oportunitățile pe care ți le oferă faptul că ești în miezul acțiunii. Ajungi să lucrezi cu oameni care pot aduce un plus valoare, participi la niște conferințe unde poți întâlni oameni la fel ca tine, pe care altfel probabil pe care nu ai avea ocazia să-i cunoști.
Poți afla de niște oportunități de dezvoltare direct de la sursă, informații pe care în mod normal nu ai avea cum să le găsești pur și simplu, din ziar, să zicem. Deci succesul înseamnă expunerea la comunitate și expunerea la informații noi.
Încă de când am deschis, ne-am dorit să fim parte din cât mai multe acțiuni și proiecte, nu doar un spațiu unde vii să lucrezi la un laptop.
Cei mai câștigați în toată povestea asta suntem noi, cei din comunitate, pentru că am înțeles că suntem într-un oraș mișto.
Frica mea este ca această creștere să nu ne ducă într-o zonă de aroganță ca la Cluj și care să ne piardă seninătatea pe care încă o mai avem, plăcerea de a fi parte din mai multe comunități diverse în același timp.
Iașul în acest moment este un conglomerat de oameni din mai multe orașe, dar este și o ocazie de a fi mentor pentru ei. Datorită muncii la distanță au posibilitatea să dezvolte hub-uri înapoi în orașele din care vin.
Este o schimbare de paradigmă pentru că cei mai mulți oameni asociază întoarcerea acasă cu eșecul, ceea ce nu este așa. Cu viziunea din „big city” poți ajuta și orașele mai mici să crească, mai ales acolo unde lipsesc tinerii.
📣 Mesajul tău poate fi aici
Dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kit-ul Iașul nostru. 👇
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism curat în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către mii de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Ce facem săptămâna asta
🍰 Micul Prânz | Evenimentul care promovează hrana locală și de sezon, dar și producătorii locali, a ajuns la ediția a 10-a.
Meniul începe cu ciorbă de sfeclă roșie, ardei umpluți cu orez și ciuperci la felul 2 și tartă de fructe cu caramel la desert. Sâmbătă de la 12:00 la CUIB.
🍷 Red Wine Lovers | În sâmbăta dintre Valentine’s Day și Dragobete, la ora 15:00, ne îndrăgostim de vinurile roșii.
Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Negru de Drăgășani, Merlot, Pinot Noir, Băbească, Shiraz? Vino să îți descoperi soiurile preferate la o nouă degustare. Un bilet costă 80 de lei.
👪 Săptămâna PSI | O serie de ateliere interactive dedicate familiei, cuplului și parentingului, de luni până joi la Cărturești Iași.
Psihoterapeuți și profesori universitari vor discuta despre rolul atașamentului sigur pentru o relație sănătoasă, despre romantism și negociere între soți, dar și despre stresul și burnout-ul părinților sau despre cum poți crește copii rezilienți.
⚒ Luna sculptorilor români | Galeria de artă DANA din Iași deschide marți, 21 februarie, ora 18.00, expoziția artistului vizual Florin Magda cu o selecție de lucrări de sculptură și instalație.
🎷 Jazzings #8 | Proiectul Jazzillian ajunge în Iași, la Acaju, miercuri pe 22 februarie, de la 19:30. Este o invitație la o dublă călătorie pe pământ american, într-un melanj elegant și antrenant între efervescența și căldura muzicii braziliene și jucăușul și-n același timp sofisticatul jazz.
Fotografia săptămânii
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Weekend fain,
Alex Enășescu