Bună dimineața, Iași! ☀️
Și bun-venit celor care s-au abonat în ultimele săptămâni. După o lună de staycation, din care două săptămâni de vacanță la grădiniță, sunt aproape bucuros să fiu înapoi la datorie. :)
În ediția de azi:
Copoul și Pasajul Socola intră în șantier odată cu începerea școlii
medicii din Iași care merg pe teren să consulte pacienți din medii defavorizate
Harta Literară se lansează la Iași
ȘTIRI LOCALE PE SCURT
Raliul Iașului aduce restricții de circulație în mai multe zone centrale ale orașului, cele mai importante fiind programate vineri seara, odată cu desfășurarea probei Superspeciale de la Râpa Galbenă.
Tramvaiele nu mai circulă pe Copou, din cauza lucrărilor de înlocuire a liniilor între Fundație și Rond Triumf.
LA CE SĂ TE AȘTEPȚI: Lucrările vor dura 18 luni, dar prima bandă de circulație de pe fiecare sens rămâne deschisă traficului auto.
DETALII: Contractul are o valoare de peste 10 milioane euro și a fost câștigat de o asociere condusă de Conest, singurul ofertant. Linia de tramvai va rămâne pe actualul amplasament, lângă axul bulevardului Carol I.
CONTEXT: Primăria Iași a deschis șantierul din Copou cu o săptămână înainte de începerea anului școlar. Dacă nu era de ajuns, și pasajul Socola va intra în șantier pe 14 septembrie.
Iașul a realizat doar 6% din investițiile anunțate prin PNRR. În 2021, primarul Mihai Chirica anunța că va propune investiții cu o valoare cumulată de 2.3 miliarde de euro prin PNRR, însă valoarea proiectelor realizate efectiv este de doar 133 milioane euro.
IKEA a deschis primul Studio de Planificare și Comandă din Iași, în Egros Shopping, unde se afla anterior Punctul de Ridicare Comenzi IKEA.
Clienții pot programa în avans sesiuni individuale de planificare, iar din luna octombrie, pot beneficia și de servicii de asamblare a mobilierului.
FILIT a anunțat primii invitați ai ediției din acest an. Printre invitați se numără Paul Lynch (laureat al Booker Prize 2023) și David Foenkinos (unul dintre cei mai citiți scriitori francezi contemporani).
Împreună cu Asociația Caravana cu Medici Filiala Iași (P)
Medicii din Iași care merg pe teren să consulte pacienți din medii defavorizate
Asociația Caravana cu Medici este un ONG fondat în 2014 de medici rezidenți care oferă consultații medicale gratuite și educație pentru sănătate în sate și zone izolate din România.
În județul Iași, primele caravane au fost organizate în 2016, iar din 2019 există și o filială locală CCM Iași, care organizează caravane lunare cu medici în zone defavorizate din regiunea Moldova.
→ Am vorbit cu Vladislava Coneschi-Covalciuc, președinta CCM Iași, și Diana Păduraru, membru fondator al filialei și fost voluntar, despre cum se vede de la firul ierbii accesul oamenilor din zone rurale la servicii medicale.
Cum funcționează o caravană mobilă
„De obicei, cineva din comunitatea locală, care solicită caravana, ia legătura cu noi. Mai departe, ține de ei să aleagă oamenii care au cea mai mare nevoie de consultații gratuite.
Dacă lași totul la liber, pot veni 500 sau poate să nu vină niciunul, pentru că nu au încredere, de aceea e foarte importantă implicarea și coordonarea cu autoritățile locale.
Noi mergem în caravane cu o echipă multi-disciplinară și consultăm gratuit oameni din medii defavorizate. Echipa este formată din medici specialiști, rezidenți și studenți, iar fiecare caravană este axată pe medicină internă, pediatrie sau ginecologie.
Avem și o autospecială, care e un cabinet medical mobil, în care recoltăm analizele medicale prin aparate Point of Care, care ne dau rezultatele în 20 minute.
Caravanele de pediatrie au un impact foarte mare. Noi am fost la 30 minute de Iași, în comuna Mădârjac, și am consultat 40 de copii. Aproape toți erau cazuri sociale, unii subnutriți, alții cu părinți violenți, cu probleme serioase de igienă personală. Vorbim de copii care nu știau ce este o portocală.
Pe lângă caravane, facem și cursuri de prim-ajutor, mergem în școli, centre comunitare, aziluri de bătrâni și îi învățăm pe oameni să folosească defibrilatoare.
Avem și cursuri de educație sexuală, prin care mergem în mediul rural și facem educație feminină privind ciclul menstrual, menopauza, prevenția cancerelor de col uterin și mamar.”
Majoritatea beneficiarilor nu au asigurare medicală
„În general, noi lucrăm împreună cu asistentul comunitar sau social și cu medicul de familie. Ei ne oferă o listă de pacienți, majoritatea neasigurați, acesta este criteriul principal. În regiunea Moldova, suntem campioni la pacienți neasigurați. La cea mai recentă caravană, am avut 134 de pacienți, dintre care 97 erau neasigurați.
Când am început să facem caravana, era destul de greu să găsești pacienți neasigurați, aproape toată lumea era co-asigurată într-un fel sau altul. De anul trecut, de când s-a schimbat legea, au apărut foarte mulți neasigurați.
Sunt mulți oameni care au lucrat în Italia sau în Spania, s-au întors acasă, dar nu au contract de muncă și sunt neasigurați. Dacă ajungi la spital în primele 3 zile, urgențele sunt asigurate. Dacă vrei să continui tratamentele, poți să te asiguri în momentul respectiv. Practic, poți să-ți plătești asigurarea în momentul în care te îmbolnăvești.”
Deficitul de medici de familie în rural
„Este o lipsă foarte mare de medici de familie. Sunt medici care acoperă mai multe sate și vin o dată pe săptămână, deci n-au cum să asigure servicii de prevenție pentru toată comunitatea.
Un medic de familie face totul. Eu (Vlada) fac practică acum în Bârnova, unde doamna doctor este foarte implicată în comunitatea ei, își cunoaște toți pacienții. Chiar și acolo sunt foarte multe cazuri sociale, pacienți care nu se pot deplasa și au nevoie ca medicul de familie să vină la ei. Așa funcționează. Medicul de familie este cel care îi ajută să nu se acutizeze sau, dacă starea unui pacient se agravează, îl trimite la spital.
Pe partea de prevenție, medicul de familie are un rol foarte important în ceea ce privește nutriția și stilul de viață sănătos. Oamenii de la țară fac suficient efort fizic, acolo problema e mai degrabă alimentația și alcoolul.”
Oamenii ajung la spital doar când îi doare ceva
„Problema pornește de la educație, de la mentalitatea legată de medicina preventivă. România nu prea are programe de prevenție standardizate, cum sunt în străinătate cele pentru cancerul de sân sau de col uterin.
Oamenii nici măcar nu aud de prevenție. Ei ajung la spital doar când îi doare ceva, pentru că au o anumită frică de spital și de medici. Iar după COVID, reticența e și mai mare.
Într-o caravană din februarie, am avut o pacientă care avea insuficiență renală avansată și a fost trecută direct pe dializă. A fost nevoie de două ore și o echipă de șapte oameni ca să o convingem să meargă cu ambulanța la spital, pentru că ea avea în grijă o altă doamnă și simțea că nu poate să o lase. E foarte greu să îi convingi să accepte un diagnostic și să meargă la spital.
Motivele pentru care pacienții din medii defavorizate ajung în stare acută la spital e că pe primul plan este gospodăria, nu sănătatea. Apoi, costurile de a ajunge la cel mai apropiat spital sau policlinică, lipsa sau neimplicarea medicului de familie, frica de costul unui eventual tratament. Viața se complică când tu ai gospodăria în grijă și nu ai timp să te ocupi de altceva.”
Lipsa prevenției aglomerează spitalele
„Spitalele sunt supra-aglomerate pentru că pacienții ajung în stare acută. Dacă un bolnav cronic ar fi monitorizat și ar beneficia de tratament, nu ar mai ajunge atât de mulți la spital în stare gravă.
Eu (Diana) pe imagistică văd frecvent pacienți la care nici măcar nu știi de unde să apuci cu interpretarea, pentru că au atât de multe afecțiuni. Oamenii ăia sunt așa de foarte mult timp, pentru că nu devine nimeni bolnav cronic de azi pe mâine.
Iar pacienții care ajung la spital cu complicații sunt mult mai costisitori pentru sistem. Costurile unor caravane mobile ar fi mai mici, dacă s-ar face regulat pentru prevenție, decât pentru tratarea tratarea pacienților acuți, care sunt imense.
Singura soluție durabilă sunt programele de prevenție, prin care medicii ar putea merge în caravane mobile să facă partea de screening pe patologiile mari — cardiovascular, diabet, oncologie. Totul pornește de la prevenție. Vii, faci partea de screening, îi repeți omului de 10.000 de ori de acel plan alimentar, cu mai puțină sare, zahăr și grăsimi și, până la urmă, el ascultă.
E mai eficient să vii cu caravane mobile o dată pe lună sau la intervale regulate de timp decât să construiești un spital. În felul ăsta, ai o evidență mai bună a populației și cumva obligi oamenii să fie monitorizați. Unii oameni oricum nu ar veni, chiar dacă spitalul ar fi mai aproape, pentru că au copii, nepoți, au animale de care au grijă.”
Dacă vrei să fii parte din Caravana cu Medici Iași, poți face bine alături de noi, chiar și fără halat alb. Donează. Participă. Dă mai departe.
CE FACEM ÎN WEEKEND
🗺️ Harta Literară | Astăzi, de la ora 19.00, la Acaju Cafe, Harta Literară se lansează la Iași, într-o întâlnire despre felul în care literatura poate schimba modul în care privim orașul. (P)
📚 Ia și Citește sub nori | Două ore de lectură în aer liber și o dimineață de început de toamnă petrecută printre cărți și oameni faini. Sâmbătă, de la 10.00 la 12.00, în Grădina Palas.
🇬🇪 Rtveli la Caucaz | Sărbătoarea georgiană a culegerii strugurilor, la Restaurant Caucaz. Carne la ceaun, murăturile casei și vin georgian de chihlimbar. 149 lei/ persoană. Sâmbătă, de la 14.00.
👩🌾 Masa din grădină | O nouă grădină urbană, Vadra, își deschide porțile cu un pop-up culinar și un mic târg care aduce la aceeași masă producători și artizani locali. Sâmbătă, de la 17.00 la 21, pe str. Păcurari 51.
COMING SOON
⭐️ The Power of Storytelling | Echipa PoS aduce la Iași o experiență de jumătate de zi construită în jurul a cinci speakeri, plus workshop-uri și evenimente comunitare. Pe 4 octombrie, de la 14.00, la Congress Hall Palas.
🍷 Hai cu pluta | Pe 17 și 18 octombrie, ne adunăm la centrul de evenimente Agora pentru o nouă ediție a festivalului de vinuri creat de somelierul Yvona Mardare.
RECOMANDĂRI
→ La Casa Muzeelor s-a deschis Galeria M, o nouă galerie dedicată artei contemporane. Primul proiect expozițional al galeriei este semnat de artista Suzana Dan și poartă titlul „Rănile nu redevin niciodată piele normală”. Expoziția poate fi vizitată până pe 27 septembrie.
→ Jurnalista Anca Iosif a lansat volumul ei de debut, Împăcare pe Via Transilvanica, publicată la editura ieșeană Alice Books.
→ Un tată din Iași povestește cum a decurs o internare horror la Spitalul de Copii Sf. Maria.
→ Alma Andrei oferă ședințe de consiliere pentru a-și sprijini fiul, care a fost acceptat ca student la o universitate din Danemarca. Dacă puteți contribui, inclusiv prin donații, completați acest formular până pe 6 septembrie.
→ Alexandra și Șerban Vornicu au povestit pentru G4Food despre cum au pornit atelierul de tarte Crust Society cu ajutorul unei finanțări de 40.000 euro.
→ Trei comfort foods pe care le-am încercat pentru prima dată în august: sendvișurile cu focaccia și deserturile de la Ottimo 17, frigănelele de la bistro Cătinel și brioșele siciliene cu gelato de la Cosi Buono.
ÎNCĂ CEVA
În ultimele săptămâni, am avut mai multe conversații cu potențiali sponsori, după ce am explicat că Iașul Nostru va continua să existe în măsura în care vom găsi parteneri locali care să-l sprijine.
Da, o să avem probabil mai multe segmente sponsorizate în newsletter de aici înainte, pentru că altfel nu ar fi sustenabil pe termen lung.
În același timp, vreau ca experiența celui care citește newsletterul să fie mai bună datorită sponsorului, pe cât posibil.
Nu știu dacă ne iese de fiecare dată, dar ne străduim ca mesajele și vocile pe care le amplificăm să adauge valoare pentru cei care își fac timp să ne citească, cum e materialul de azi despre Caravana cu Medici.
Dacă vrei să ne lași orice fel de feedback, chestionarul este încă deschis.
Iar dacă vrei ca povestea brandului tău să ajungă la un public de peste 35.000 de ieșeni (newsletter, Instagram, Facebook) cărora le pasă de orașul în care trăiesc, dă-mi un semn.
Mulțumesc că ai citit până aici. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau vrei să sprijini jurnalismul local independent, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
M-a strâns în spate citind mărturia din spital. Empatia și buna creștere nu sunt dotări spitalicești și nici nu cred că se pot învăța peste noapte, la un curs. România are nevoie în continuare de bani europeni pentru spitale, mai ales pentru spitale noi. Pentru că ceea ce găsești acum în Spania, într-un oraș mediu, e la nivelul unui spital privat, doar că totul e gratuit, inclus în sistemul public de sănătate. Dar partea de umanitate cred că nici tot bugetul UE n-o poate cumpăra.