„Iașul are carențe majore în privința accesibilizării”
Infrastructura deficitară a orașului îi marginalizează pe cei mai vulnerabili dintre noi
Bună dimineața, Iași!
⛈ Dacă nu ești la Zilele Nordului sau la Summer Well în weekend, atunci o să ai parte de câteva zile ploioase, dar de marți încolo revin nopțile călduroase.
Știri locale pe scurt
Încep lucrările pentru construirea Autostrăzii Moldovei A7, Ploieşti-Paşcani, cea mai mare investiţie de acest fel finanţată prin PNRR din toată Uniunea Europeană.
o asociere de firme din Bulgaria şi România a început organizarea de şantier pe lotul 2 al secţiunii Ploieşti-Buzău, lotul dintre Mizil şi Pietroasele, cu o lungime de 28 de kilometri şi un termen de execuţie de 20 de luni.
din 22 august, un constructor din Italia începe lucrările şi pe primul lot, Ploieşti-Mizil
Traficul din Iași va fi analizat în următoarele șase luni de o firmă specializată din București. Primăria a semnat un contract în valoare de 350.000 lei, fără TVA, cu FIP Consulting.
analiza de trafic va fi inclusă în noul Plan Urbanistic General (PUG) al Iaşului
zonele de interes pentru Primărie sunt: Centru, Mănăstirea Galata, Mănăstirea Cetăţuia, Mănăstirea Frumoasa, Copou, Sărărie, Socola şi Bucium
Romeo Vatră a fost desemnat director al Aeroportului Iași pentru un mandat de 4 ani, după ce a asigurat interimatul începând din septembrie 2021.
noul terminal de pasageri, de aproape 10 ori mai mare decât actualul T3, va fi gata în decembrie 2023
Iașul (in)accesbil pentru toți
Într-un chestionar online derulat anul trecut, 4 din primele 5 motive de nemulțumire ale ieșenilor față de oraș erau legate de moblitate:
infrastructura rutieră
infrastructura pentru biciclete
disponibilitatea parcărilor
starea străzilor
Trecerile abrupte de la zonele pietonale la carosabil și pistele spoite cu vopsea pe trotuar le fac viața grea bicicliștilor și părinților care folosesc cărucioare. Însă pentru utilizatorii de scaun rulant, Iașul este de-a dreptul inaccesibil.
La fel ca pistele de biciclete, care dau bine pe hârtie, rampele sunt făcute ca să iasă la număr, dar cu indiferență pentru cei care ar trebui să beneficieze de ele.
Organizația locală care militează cel mai activ pentru mobilitatea urbană este Alianța pentru Promovarea Transportului Alternativ Iași, condusă de Alex Luchici.
În urma unui accident în Delta Dunării, Alex folosește un scaun rulant, ceea ce înseamnă că se confruntă în fiecare zi cu limitele de accesibilitate ale orașului, date de nepăsarea celor care-l administrează.
Am discutat pe email cu Alex Luchici pentru a înțelege mai bine cât avem de recuperat în ce privește mobilitatea sustenabilă.
Alex, ajută-ne să înțelegem cum stau lucrurile acum. Cât de accesibil este Iașul pentru persoane cu dizabilități în comparație cu alte orașe din România și din Europa?
Pe scurt, situația actuală în Iași, din perspectiva accesibilității spațiului public, este extrem de problematică. Deși s-au făcut reamenajări pietonale în ultimii ani, în majoritatea zonelor din Iași nu s-a ținut cont de legislația în vigoare ce arată clar cum trebuie făcute accesibilizările în mod corect.
În primul rând, în privința adaptărilor din mediul urban nu există coerență. Avem treceri de pietoni complet neaccesibilizate sau cu rampe înguste, abrupte și impracticabile, trotuare înghesuite, în valuri, cu tot felul de obstacole și diferențe de nivel, zone comune periculoase pe care sunt amplasate și pistele roșii, neconforme, pentru biciclete. Pentru nevăzători nu există deloc trasee tactile amenajate.
Aș îndrăzni să spun că un exemplu pozitiv ar fi zona Palas, cu rampe și spații mai prietenoase, însă în imediata apropiere există nenumărate probleme de adaptare a spațiului public.
De exemplu, eu, când ies în oraș cu scaunul electric, știu că mă expun unor riscuri mari când sunt nevoit să ies pe carosabil pentru a ocoli mașinile parcate pe trotuar sau porțiunile unde nu există rampe, însă nu am nicio altă opțiune.
Dacă vorbim de transportul public, există o îmbunătățire a condițiilor pentru persoanele cu dificultăți locomotorii, însă multe refugii sunt prea înguste sau nu sunt accesibilizate cu rampe, cum e situația în zona Copou, unde utilizatorii de scaun rulant nu pot circula cu tramvaiele noi, pentru că nu există rampe către stații.
Prin urmare, Iașul are carențe majore în privința accesibilizării. Lipsa unui mediu adaptat pentru toate tipurile de utilizatori marginalizează nu doar persoanele cu dizabilități permanente sau temporare, ci și vârstnicii, părinții care își plimbă copii mici în cărucior, femeile însărcinate, copiii etc.
Există orașe din România care au început de ani buni reamenajări pietonale ce includ adaptările după standarde.
Pe de altă parte, la nivel european, Comisia Europeană a lansat încă din 2010 o competiție anuală pentru cele mai accesibile orașe – Access City Award – anume pentru a crește gradul de conștientizare a publicului asupra acestor necesități.
Noi suntem încă departe de acest nivel, dar eu sunt optimist și cred în continuare că printr-o implicare mai mare din partea administrației locale și a societății civile, gradul de accesibilizare a orașului va crește în timp.
Am citit că proiectul de accesibilizare a segmentului Rond Păcurari - BCU trenează de mai bine de un an și jumătate. Care este explicația?
În 2020, în anul înființării APTA Iași, ce reprezintă un grup civic local format din 11 ONG-uri, am inițiat un demers către Primăria Municipiului Iași prin care am propus încheierea parteneriatului IAȘUL ACCESIBIL PENTRU TOȚI. Practic, este vorba de un plan coerent și bine structurat de accesibilizare a orașului.
Pentru că nu există niciun cartier în oraș în care să fie respectat în totalitate standardul de adaptare, am propus ca proiect pilot accesibilizarea zonei Rond Păcurari – BCU, cu rampe făcute corect, cu trasee tactile pentru nevăzători, cu stații adaptate și semnalizatoare acustice la trecerile de pietoni.
Ne-am dorit ca aceasta să devină o zonă de referință dinspre care să se extindă apoi segmentele accesibilizate către centru, către bulevardul Independenței, Copou, pe marile artere, și apoi către celelalte cartiere ale orașului.
Propunerea noastră a fost primită foarte bine de conducerea ieșeană, iar parteneriatul a fost validat în Consiliul Local. A fost constituit un grup de lucru comun, am făcut măsurători în teren atât noi, APTA, cât și Primăria și a fost alocată și suma de 700.000 de lei pentru implementare.
Însă de aici mai departe lucrurile s-au complicat. Au apărut diverse complicații birocratice, modificări ale documentației și s-a risipit foarte mult timp pentru un proiect relativ simplu, care ar fi trebuit să fie deja în execuție în beneficiul comunității.
În prezent am fost informați că proiectul a fost trecut într-un nou capitol bugetar și urmează să primim detalii. Ni s-a comunicat că luna aceasta, în august, vor fi clarificate detaliile documentelor pentru a fi trecute din nou prin decizia Consiliului Local.
Intenția noastră este să participăm la toate etapele proiectului, de la achiziții până la execuția în teren, pentru ca toate accesibilizările să fie realizate corect și viabil. Noi considerăm că este un proiect extrem de necesar și vom face tot ce putem pentru a-l vedea implementat.
În ciuda parteneriatului pe care APTA l-a semnat cu Primăria Iași, lucrurile nu s-au schimbat prea mult în ultimii doi ani.
Ce ar putea face administrația locală pentru a fi un aliat mai bun pentru cele 11.600 de persoane cu dizabilități din Iași?
Administrația ieșeană trebuie să facă din această temă o prioritate, adică să aloce buget, să angreneze specialiști și să respecte normativele.
Când se discută despre incluziune, administrația trebuie să învețe să asculte și să implice în procesul schimbării mai ales persoanele cu dizabilități și asociațiile care activează în domeniul dizabilității, și să o facă în mod real, nu formal.
Administrația trebuie să manifeste deschidere onestă și să se asigure că există și reprezentativitate din zona categoriilor vulnerabile la nivelul primăriei, în Comisia de recepție a lucrărilor publice, Comisia de circulație și în alte grupuri de lucru.
E necesar ca reprezentanții locali să privească dizabilitatea prin prisma diversității abilităților și să depună toate eforturile pentru ca Iașul să devină cu adevărat un oraș mai prietenos pentru toți.
Știm că e greu, sunt multe lucruri care funcționează în România în virtutea inerției, dar nu ne permitem, ca societate, să evităm aceste responsabilități la nesfârșit.
Hai să vorbim un pic și despre pistele pentru biciclete, căci Iașul este la fel de neprietenos și cu bicicliștii.
Ce șanse sunt ca Master Planul pentru circulația bicicletelor să devină realitate?
Deocamdată nu putem spune că Iașul are piste pentru biciclete, deși scriptic figurează cu 49 de km de piste în planurile strategice de mobilitate.
Actualele benzi roșii, numite impropriu „piste”, sunt plasate forțat pe trotuare, diminuând din spațiul alocat pietonilor, fără a fi delimitate, punîndu-i într-un real pericol, practic, pe toți utilizatorii acestui spațiu.
Am vorbit de multe ori despre aceste benzi neconforme care creează situații de conflict între pietoni și bicicliști în postările noastre (APTA), în materiale video și fotografii.
Aceste benzi plasate pe trotuare pot fi considerate cel mult soluții de compromis ce au facilitat accesarea de fonduri europene pentru asfaltarea drumurilor.
Ne este, însă, clar tuturor că desființarea lor este mai mult decât necesară – avem nevoie de trotuare sigure pentru pietoni și piste sigure pentru bicicliști, delimitate și conforme standardelor în vigoare.
Administrația locală cunoaște aceste aspecte și de aceea a susținut realizarea Master Planului la propunerea APTA. Master Planul va veni cu o multitudine de provocări, benefice pe termen lung pentru Iași.
Vorbim însă aici de măsuri pe care administrația va trebui să le implementeze cu determinare dacă își dorește cu adevărat o dezvoltare a mobilității durabile în Iași.
Din discuțiile cu proiectanții, pistele pentru biciclete incluse în Master Plan vor fi complet delimitate de trafic, la fel cum va fi și pista Agronomie-Tudor Vladimirescu, care are deja toate avizele necesare și care ar trebui să intre în execuție anul acesta.
Pentru ca Master Planul pentru circulația bicicletelor să devină realitate e nevoie ca administrația locală să își dorească să pună la punct o infrastructură demnă de un oraș european.
Noi, ca reprezentanți ai societății civile, vom face tot posibilul să sprijinim realizarea și implementarea Master Planului după normele corecte.
Dacă ar fi să dai un sfat ieșenilor care citesc acest newsletter, ce le-ai spune?
Le-aș spune să creadă în puterea comunității și să devină cât mai activi în orașul lor în domeniile care îi interesează sau în care se formează.
M-aș bucura ca ieșenii să profite de mijloacele tehnologice pe care le avem acum toți la îndemână și să ia atitudine printr-un mail sau o adresă către instituțiile publice de fiecare dată când sesizează o nedreptate, când văd un trotuar ocupat de mașini, când identifică o zonă unde sunt necesari stâlpi de delimitare, când se confruntă cu o situație neplăcută în transportul public.
Cred că avem șansa să trăim într-un oraș mai armonios, în care lucrurile să funcționeze mai bine pentru noi toți, dacă învățăm să lucrăm unii cu alții, nu unii împotriva altora.
📣 Mesajul tău poate fi aici
Dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kit-ul Iașul nostru. 👇
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism curat în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către mii de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Ce facem săptămâna asta
🏐 Campionatul Național de Volei pe Plajă | Semifinalele și finalele au loc duminică, 14 august, la Brizo, în Aroneanu. Intrarea este liberă.
🎸 Omul cu Șobolani la The Trumpets | Sâmbătă de la 20:00 dăm două beri goale pentru una plină și fredonăm împreună pe versurile de la Omul cu Șobolani. Un bilet costă 60 de lei.
⚔ Imperiul Roman - Tehnologia învingătorilor | Secretele celui mai puternic imperiu din istoria omenirii vin la Iași sub forma a 44 de exponate, care pot fi admirate la Palatul Culturii, în spațiile Muzeului Etnografic al Moldovei, în perioada 10 august – 10 noiembrie.
🍾 Les perles de France la Jassyro | Joi, pe 18 august, începând cu ora 19:00, Vali Tătar va povesti despre tradiția vinurilor spumante din Franța, ce legătură este între zona Limoux și mult cunoscutul Dom Perignon. 120 lei/persoană.
⬆ Zilele Nordului | Ediția a noua a festivalului care face bine se întâmplă în acest weekend la Darabani. Pe scenă vor fi Vița de Vie, Coma, The Mono Jacks și pe ucrainenii de la Haydamaky.
Biletele sunt aici, iar dacă folosiți codul ZN9IASULNOSTRU aveți o reducere de 20% din orice tip de bilet, ceea ce înseamnă 49 de lei la un abonament.
#decitit
Lumea ilustrată a lui Adrian Serghie, artistul ieșean pe care o boală autoimună rară l-a lăsat cu 10% vedere la ochiul stâng și 60% la ochiul drept - Curatorialist
Făcut pentru trenuri, sufocat de camioane: cum își ratează Portul Constanța șansa istorică de a conta în Europa - Panorama
Jurnalistul Vlad Odobescu a publicat pe Scena9 o serie de texte despre piața imobiliară din Cluj, în contextul dezvoltării accelerate prin care a trecut orașul în ultimii ani:
Fotografia săptămânii
Dacă vrei ca fotografia ta să apară aici, folosește #iasulnostru pe Instagram
Încă ceva
Câteva lucruri de care m-am bucurat în ultimele zile:
de mâncat: saramura de crap de la Delta Moldovei, pentru care am îndurat 50 km dus-întors cu bicicleta
de băut: un Negroni de la Bindu și ginul tonic de la Muse Gastrobar
de purtat: ochelarii de soare Barner - care se găsesc la băcănia Happy de la Rond Agronomie - au pus capăt unei lungi căutări după lentile de calitate, dar nepretențioase
de citit: romanul Banchetul cerșetorilor de Irina Anghel este acum disponibil pe site-ul Polirom și în librării
de văzut: interviul Oameni Brici cu Michael Bernescu, omul care conduce Palas Mall și care are o poveste de viață excepțională
Cam atât pentru săptămâna asta. În weekend trag o fugă la Râșnov pentru o drumeție până la cabana Mălăiești, dacă vremea ține cu noi. ⛰
Dacă ai o recomandare de cafenea/bistro/restaurant sau orice alt loc de neratat în Brașov, dă-mi un reply la acest email. 💌
Pe curând,
Alex Enășescu