Orgoliile care modelează timpul
Polemicile pe marginea brandului turistic al Iașului dezbină inutil comunitatea locală
Bună dimineața!
🌤 Dacă vrei să ieși la o plimbare sau drumeție în weekend, nu amâna prea mult, căci vreme se răcește brusc duminică.
Știri locale pe scurt
Primul pas pentru centura din zona de est a Iașului. A fost adjudecată licitaţia pentru studiul de fezabilitate al arterei care ar urma să lege DN24, dinainte de Schitu Duca, cu Ungheni.
studiul de fezabilitate va fi gata în prima parte a anului 2024, iar valoarea lucrării ar ajunge în final la 60 milioane euro
Filarmonica va fi renovată printr-o finanțare de 22 de milioane de lei prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). În filarmonica din Iași nu s-a mai cântat de mai bine de opt ani, iar zidurile stau să se dărâme.
alte trei obiective din județul Iași sunt pe lista beneficiarilor de fonduri PNRR: Mănăstirea Trei Ierarhi, biserica de lemn Sf. Nicolae (Fedeleșeni) și Castelul Sturdza din Miclăușeni
Universitatea Cuza ar putea avea o parcare supraetajată cu peste 400 de locuri. Rectorul Tudorel Toader a scris pe pagina sa de Facebook o invitaţie către colegii săi privind oportunitatea construirii unei parcări supraetajate în spatele Corpului A.
Despre ce vorbește Iașul
Nu știu cum au arătat bulele voastre de Facebook în ultima săptămână, dar feed-ul meu a fost dominat de două evenimente care s-au suprapus: lansarea brandului de oraș și campania de discreditare a Emiliei Șercan.
Context: Lansarea identității de brand a Iașului a stârnit reacții mixte. Pe lângă feedback-ul general pozitiv, precum cel din discuția de marți de pe Iașul nostru, au apărut și critici vehemente ale logo-ului și ale textelor de pe sticker-ele de promovare.
Pentru că n-am în spate munca necesară pentru a avea o părere în materie de design și branding, nu vreau amplific polemica asta. Sunt doar recunoscător că profesioniști respectați în breslele lor și în comunitatea creativă din Iași au fost dispuși să se înhame într-un proiect cu un buget atât de limitat.
De ce e important: Ce este dezamăgitor nu e feedback-ul negativ, mereu folositor pentru oricine face o muncă creativă, ci infatuarea și îndreptățirea celor care s-au grăbit să judece un întreg proiect pe baza unei cratime puse greșit sau a unor rime neinspirate.
„Tot proiectul ăsta e mai mult decât niște cartonașe. Îmi pare rău că nu vă dați seama că trăim în bule și la doi pași de noi, cineva iubește ceea ce noi urâm. Și acel cineva nu e analfabet. Sunt chiar cei care stau mai puțin pe Facebook, pentru că sunt ocupați să pună osul pentru oraș.” - Alex Munteanu, co-fondatorul agenției Namogo
The big picture: Vasăzică, avem un război aproape de noi, un partid extremist care folosește orice pretext ca să ne învrăjbească, o administrație locală care și-a făcut cu adevărat un brand din corupție - un primar implicat în cinci dosare penale, care a fost mâna dreaptă a fostului primar, condamnat penal pentru luare de mită.
Iașul este un oraș poluat, greu de străbătut pe jos, cu bicicleta, cu autobuzul sau cu mașina, deopotrivă, un șantier urban în care se construiește haotic, în beneficiul dezvoltatorilor și cu dispreț pentru locuitori, un loc în care arborii din cartiere și cei din Codrii Iașilor sunt tratați ca masă lemnoasă. Lista poate continua.
Ce încerc să spun este că, pusă în acest context mai larg, vehemența contestatarilor pare disproporționată și demnă de o cauză mai bună.
Despre feedback-ul (ne)constructiv: Poziția de critic e comodă, dar după câteva runde de citit comentarii pe Facebook mi-a venit în minte întrebarea lui Steve Jobs: „Do you create anything or just criticize others?”
Nu sunt un relativist, cred că există criterii obiective de evaluare a unei creații. Dar dacă o carte, o piesă de teatru sau un logo nu e pe gustul tău, nu înseamnă automat că e prost-făcut, ci poate că nu e pentru tine.
Faptul că atâția alții, nu mai puțin calificați, îl apreciază, arată că este spațiu pentru opinii contrare de la oameni care se pricep. Nu e nevoie să ne desființăm reciproc pe Facebook.
Despre subiectivism în artă: Vorbind despre cărți, poetul W.H. Auden era de părere că pentru un cititor matur există cinci verdicte posibile:
văd că textul ăsta e bun și îmi place;
văd că e bun, dar nu îmi place;
văd că e bun și, deși acum nu-mi place, cred că dacă mă strădui s-ar putea să-mi placă;
văd că e o porcărie dar îmi place;
văd că e o porcărie și nu-mi place.
Reacțiile pe linia „logo-ul ăsta nu-mi place, deci e o porcărie” spun mai multe despre orgoliul celor care s-au indignat din atâta lucru decât despre calitatea identității de brand.
Și ce-i cu asta? Problema cu genul ăsta de polemici purtate pe Facebook este că ne dezbină și ne distrag atenția de la adevăratele ticăloșii.
Cel mai recent exemplu este operațiunea de intimidare pusă la cale de instituții ale statului împotriva colegei mele de la PressOne, Emilia Șercan, după ce aceasta a arătat că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este suspectă de plagiat.
Care e legătura cu Iașul? Digi24 - care a ignorat complet știrea, așa cum a făcut în ianuarie și cu știrea despre presupusul plagiat al premierului Ciucă - a publicat săptămâna trecută un op-ed al președintelui PNL Iași, Alexandru Muraru.
Acesta scrie că „PNL trebuie să treacă la alt nivel” avându-l ca lider pe Nicolae Ciucă. În iulie 2021, Muraru scria că „PNL trebuie să treacă la următorul nivel” prin alegerea lui Florin Cîțu.
La vremea aia, justificarea era că „viitorul președinte PNL trebuie să aibă o relație impecabilă cu șeful statului, un parteneriat de lungă durată”.
Opt luni mai târziu, aflăm că „România anului 2022 este diferită de 2021”. Cam atât despre parteneriatele de lungă durată. 😉
În concluzie: Aici nu e vorba de afinități politice, ci de felul în care „modelăm timpul” și locul în care trăim, prin implicarea noastră, de la postări pe Facebook până la votul pe care-l dăm.
Fiecare din noi avem libertatea să ne alegem „the hill to die on”, acea cauză pentru care suntem dispuși să mergem până în pânzele albe.
În timp ce aici la Iași murim de gât unii cu alții pe tema brandului de oraș, aparatul de stat tot mai militarizat - de la ofițeri de poliție până la deputați care fac scut în jurul unui general devenit prim-ministru - comite abuzuri cumplite împotriva unui jurnalist onest.
Bula de oameni de bună-credință, din Iași și din România, e mult mai mică decât ne dăm seama.
E important să înțelegem că suntem într-un punct de cotitură al istoriei, iar dacă ne lăsăm dezbinați atât de ușor de un logo și niște stickere, devenim vulnerabili și riscăm „să alunecăm spre altceva decât democrație”, așa cum observa o deputată din opoziție, ceva mai preocupată de situația Emiliei decât #echipacâștigătoare.
Ce facem în weekend
📚 Lene și literatură | Pornind de la o carte din opera autorilor care au alcătuit ceea ce numim astăzi boema ieșeană, actrița Luiza Cupceac va susține un performance la care publicul vizitator este invitat să participe activ. Actul artistic va dura 7 ore, programul normal de vizitare al Casei Muzeelor.
🎦 Festivalul de Psihanaliză și Film | Festival prezentat de Irina-Margareta Nistor și invitați din lumea cinematografiei și a psihanalizei. O ediție cu Vlad Ivanov și Andrea Sabbadini. Biletele pentru toate evenimentele pot fi achiziționate online sau direct de la casieria Ateneului Național din Iași.
☄ Solaris - o expoziție de Claudiu Ciobanu | Galeria Artep găzduiește o expoziție care împrumută nu doar titlul, ci și unele motive literare și vizuale din romanul omonim al lui Stanislav Lem , precum și din ecranizarea sa de către regizorul Andrei Tarkovski.
🌱 Leurdă, Miere și Mișcare | O nouă plimbare prin pădurea Bârnova urmată de o degustare găzduită de Taina Vie Café. Dana Burlacu, blogger culinar din Bârnova, ne ȋnvaţă cum să gătim și cum să conservăm leurda. Preț/persoană 55 lei.
Fotografia săptămânii
Noua pictură murală realizată de artistul stradal HarceaPacea pentru lansarea identității de brand a orașului:
Dacă vrei ca fotografia ta să apară aici, folosește #iasulnostru pe Instagram
Încă ceva
Într-un interviu pentru IQads, George Gurescu, consultant în comunicare la Asociația pentru Relații Comunitare, vorbește despre sprijinul de care au nevoie publicațiile independente din România:
Jurnalismul are nevoie de susținerea noastră. Ca cititor, asta înseamnă o donație recurentă, o redirecționare de 3,5% sau o redirecționare de 20%, dacă ești companie.
Ultimele două exemple nu înseamnă să dai un ban din buzunarul tău, ci doar să completezi o declarație odată la ceva timp. Efortul este minim, iar foarte multă lume încă nu profită de această facilitate.
Primul exemplu menționat ar însemna o asumare față de o anumită publicație, iar ușor văd că multe proiecte capătă astfel de încredere din partea cititorilor.
Avem platformele clasice, dar mai nou sunt newsletterele care cresc atât de frumos, iar primul exemplu care-mi vine în minte este Iașul nostru, care merge pe jurnalism local constructiv.
Dar nu este suficient. Publicitatea, sursă clasică de venit, vine cu anumite provocări; parteneriatele cu producătorii comerciali nu sunt sustenabile pe termen mediu-lung, așa că sectorul nonprofit poate interveni ușor aici.
În primul rând, dacă tu ca organizație ai un buget de comunicare: lucrează cu jurnaliștii independenți. Ei au o comunitate în jurul publicației care este mult mai deschisă, iar membrii din comunitate pot ulterior să-ți devină aliați.
Apoi, să aducem cât mai multe finanțări (pe termen lung, flexibile) care să-i ofere echipei de jurnaliști cât mai mult timp să-și creeze o comunitate de cititori/donatori.
Jurnalismul independent nu este un moft, ci acoperă multe goluri lăsate de criza din 2008. Cred că România este un caz aparte în Europa, presa noastră nu și-a mai revenit după criza de atunci, iar numărul ziarelor și publicațiilor tipărite este foarte mic.
Presa independentă continuă genurile jurnalistice care nu sunt atractive în ochii unui patron de presă: investigații, reportaje prea lungi, portrete de personaj care nu sunt suficient de țipătoare.
Cam atât pentru azi. Dacă ești antreprenor sau conduci o companie care vrea să vină în sprijinul jurnalismului local independent, dă-mi un semn.
M-aș bucura să găsim o cale de a aduce la lumină mai multe din lucrurile bune care se întâmplă în Iași.
Pe curând,
Alex Enășescu
Dacă aveți răgaz, citiți și perspectiva de community builder a Oanei Filip, care a fost publicată la scurt timp după ediția de azi:
https://oanafilip.substack.com/p/identitate-iasi-comunitate?s=w