Poluarea fonică din Iași ne distruge sănătatea fizică și psihică
Harta zgomotului din Iași și măsurile care pot diminua poluarea sonoră
Zgomotul este un pericol real care afectează sănătatea noastră fizică și psihică din ce în ce mai mult, avertizează specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății.
Mult mai puțin cunoscută și discutată, în comparație cu poluarea atmosferică, poluarea fonică sau acustică are un impact major asupra calității vieții. Noise pollution este una dintre principalele cauze ale problemelor de sănătate, după efectele produse de poluarea atmosferică, provocând stres, oboseală cronică, boli cardiovasculare și alte afecțiuni psiho-emoționale, arată raportul OMS.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, din cauza creșterii traficului rutier și a expansiunii urbane, unul din cinci europeni este afectat de poluarea fonică, iar numărul celor supuși la un nivel mare de zgomot nociv este în creștere.
Cercetările celor două organizații au arătat că expunerea la poluarea fonică poate avea efecte devastatoare asupra sănătății, cauzând un disconfort cronic ridicat care poate duce la tulburări severe de somn, anxietate, boli cardiovasculare, demență, sau chiar deces prematur.
Statisticile arată că Iașul se situează după alte orașe mari precum Cluj sau București în ce privește poluarea fonică, deși nu sunt deloc puține locurile unde nivelul de decibeli depășește limitele maxime permise. Nesurprinzător, acestea sunt și zonele cu cel mai mult trafic.
Având în vedere continua dezvoltare a orașului, autoritățile locale ar trebui să ia inclusiv decizii nepopulare, care iau în considerare și sănătatea cetățenilor, astfel încât fenomenul să nu se agraveze.
Câteva experiențe personale m-au făcut să acord mai multă atenție acestui fenomen. M-au ajutat în această privință:
Bogdan Lazarovici - inginerul acustic care face parte din echipa care a realizat hărțile de zgomot ale mai multor orașe din țară, inclusiv Iași
Mihai Drișcu - architect, doctor în arhitectură și președinte al Ordinului Arhitecților din România, Filiala Iași
Andra Hâncu, psiholog clinician și psihoterapeut cognitiv - comportamental în formare.
La Iași a fost întocmită o hartă a zgomotului și a fost elaborat un plan de acțiune pentru gestionarea zgomotului din cele mai poluate zone din oraș.
Primăria Iași este obligată, prin legea 121/2019, să facă o cartare a zgomotului ambiant, să realizeze o hartă în această privință și să aibă un plan de acțiune pentru a diminua poluarea fonică.
De curând, legea a fost modificată și s-a introdus, printre altele, metoda de evaluare a efectelor dăunătoare ale zgomotului ambiental provocat de traficul rutier, care ar putea duce la apariția cardiopatiei ischemice.
Potrivit site-ului Primăriei, cea mai recentă hartă de zgomot și planul de acțiune au fost elaborate împreună cu SC Enviro Consult SRL.
Bogdan Lazarovici, inginer și director executiv al Enviro Consult, a explicat pentru Iașul Nostru care sunt cele mai importante măsuri propuse pentru reducerea poluării fonice:
„Harta de zgomot a unui oraș presupune realizarea unei «fotografii» a situației zgomotului, mediat pe un an de zile, provenit din sursele de zgomot continue – trafic rutier, feroviar (inclusiv tramvaie), trafic aerian și industrie mare.
Printre cele mai importante măsuri care ar trebui luate pentru a reduce poluarea fonică se numără fluidizarea traficului rutier, modernizarea tramvaielor, mărirea numărului de autobuze.
Iar măsurile propuse peste tot sunt de două tipuri:
coercitive, adică nu mai circulăm cu autovehicule vechi, limita de viteză este redusă la 30 km/h, taxe mai mari pentru vehicule poluante, circulație oprită pe anumite artere (exemplul Paris 2030 - fără mașini în zona centrală)
active, programul Rabla Electric, mai multe piste de biciclete, trotuare mai late, transport în comun civilizat și rapid.”
Zonele din Iași unde s-au înregistrat depășiri ale valorilor maxime permise (70 dB pe timp de zi și 60 dB pe timp de noapte) sunt străzile Palat, Canta, Stihii, Sf. Lazăr, Sărărie, Vasile Lupu, Cucu, Arcu, Bd. Tudor Vladimirescu, Șos. Păcurari, Splaiul Bahluiului, Șos. Nicolina, Șos. Bucium, Bd. Socola.
Bogdan Lazarovici susține că Iașul, în comparație cu alte orașe din țară, nu se situează nici mai bine, nici mai rău. El spune că atât timp cât vor fi prioritizate autovehiculele și nu pietonii, o să fie mereu zgomot, iar zgomotul cel mai mare este pe arterele principale, care sunt și cele mai circulate.
„O mărire cu 5 dB a nivelului de zgomot este percepută ca semnificativă. În perioada de lockdown nivelul zgomotului a scăzut cu peste 20 dB față de normal.
Imediat după terminarea lockdown-ului au început plângerile legate de traficul rutier și, surprinzător, de tramvaie.
Diferența între Iași și alte orașe din România este numărul mare de zone declarate liniștite, locuri unde oamenii ar putea să se relaxeze în tihnă.” - Bogdan Lazarovici
Potrivit măsurătorilor întocmite, zonele liniștite din Iași sunt: Grădina Botanică, Parcul Copou, Parcul Expoziției, Pădurea Șorogari, Pădurea Țicău, Pădurea Ciric, Pădurea Valea Ursului, Pădurea Cetățuia, Pădurea Breazu.
În documentul public se arată faptul că Primăria va păstra zonele liniștite și le va îmbunătăți prin amenajarea de alei pietonale și piste pentru bicicliști.
Termenul de implementare pentru integrarea celor nouă zone liniștite în Planul de Urbanism General este sfârșitul acestui an, 31.12.2022.
În urma unor consultări publice, Primăria Iași mai menționează în planul de acțiune privind reducerea poluării fonice din oraș câteva măsuri de reducere a zgomotului precum:
informarea și conștientizarea populației privind respectarea nivelului de zgomot admis prin lege pentru automobile și alte mijloace de transport;
descongestionarea traficului în zonele aglomerate
extinderea „zonelor liniștite” prin adăugarea zonei centrale în această categorie;
obligativitatea introducerii panourilor acustice în zonele de șantiere;
introducerea unui grafic de ridicare a deșeurilor (să nu fie ridicat în perioadele de liniște);
introducerea cimitirelor monument istoric în categoria „zonelor liniștite”;
continuarea proiectelor în desfășurare, mai ales cele referitoare la tramvai (prin achiziționarea unora silențioase).
Din experiența sa de până acum, inginerul Bogdan Lazarovici spune că poate da un singur exemplu pozitiv în ceea ce privește punerea în practică a măsurilor propuse pentru reducerea poluării fonice.
„Din păcate, singurul exemplu pozitiv pe care pot să îl dau este Cluj, unde au schimbat calea de rulare la tramvaie și acum nu mai e nicio persoană deranjată.
Pe de altă parte, tot în Cluj, zgomotul s-a mutat pe străzi rezidențiale, pentru ca orașul a crescut și unde erau două case, acum e un bloc cu șase etaje.”
Poluarea fonică ne face mai vulnerabili la depresie
Stres, oboseală cronică, insomnii, comportament agresiv, lipsa de concentrare, mai ales la copii, anxietate, depresie sunt doar câteva din efectele expunerii pe termen lung la zgomot. Psihologul Andra Hâncu explică cum ne afectează poluarea fonică sănătatea psihică.
„Poluarea sonoră este un factor de stres semnificativ faţă de care cei mai mulţi locuitori ai oraşelor au dezvoltat o oarecare toleranţă. Ne este greu fie şi să ne imaginăm oraşele fără forfota specifică, însoţită adeseori şi de o sumedenie de stimuli auditivi de intensităţi ridicate.
Fie că provin din trafic, şantiere de construcţii, medii industriale sau din surse domestice, zgomotele cu intensitate înaltă ne înconjoară pretutindeni în oraşe. Deşi adaptarea la viaţa urbană ne-a făcut să dezvoltăm o aparentă toleranţă faţă de zgomot şi poate chiar să nu-l mai remarcăm adeseori, structura noastră biologică de mamifere nu a putut ţine pasul întru totul.
Se ştie că, pentru toate animalele, zgomotele declanşează la nivel cerebral reacţia de luptă sau fugă, prin activarea axei hipotalamus – hipofiză - suprarenale şi, astfel, determină secreţia de adrenalină şi cortizol, hormoni care, eliberaţi în fluxul sangvin, antrenează reacţii rapide faţă de un potenţial pericol”, precizează Andra Hâncu.
Psihologul avertizează că expunerea la poluare sonoră poate agrava şi acutiza practic orice afecţiune psihoemoţională.
„Nu e foarte greu să ne imaginăm care pot fi efectele unei expuneri prelungite la acest «pericol» constant pe care-l percepe corpul nostru, precum şi la hormonii de stres rezultaţi, atât asupra sănătăţii somatice (boli cardiovasculare, gastrointestinale şamd), cât şi asupra celei mintale.
Dincolo de neajunsurile evidente ale stării de stres prelungit, expunerea la poluare sonoră poate contribui în timp la apariţia şi agravarea tulburărilor anxioase sau depresive, cu tot cortegiul lor de manifestări (tulburări de somn, dintre care cele mai evidente sunt insomniile, antrenând şi oboseala cronică, iritabilitate crescută, afectarea funcţiilor cognitive, cum ar fi dificultăţile de concentrare, de memorare etc) şi pot agrava şi acutiza practic orice afecţiune psihoemoţională.
Numeroase studii au asociat o creştere semnificativă a recursului la anxiolitice şi nivelurile crescute de poluare sonoră din mediile urbane, iar în zonele în care zgomotul traficului era puternic, populaţia a fost cu 25% mai predispusă să manifeste simptome ale depresiei.
Mai cu seamă copiii sunt vulnerabili să fie afectaţi negativ în arii ale dezvoltării cognitive precum capacitatea de concentrare la mesaje verbale sau scrise, abilităţile de învăţare şi chiar achiziţia limbajului”, a spus psihologul Andra Hâncu.
Resemnarea, pasivitatea şi supra-adaptarea la factorii de stres nu vor aduce schimbări pozitive pe termen lung
Dacă creștem, locuim sau lucrăm în medii stresante, este foarte posibil să producem mediu stresant, pentru că acela este mediul care ne devine familiar, iar creierul va tinde să recreeze familiaritatea și astfel ne va face să provocăm situații care ne sunt deja cunoscute, mai spune psihologul Andra Hâncu:
„Este foarte adevărat că expunerea prelungită la un anumit tip de stimuli duce la creşterea pragului toleranţei personale, iar această formă de adaptare nu este neapărat un lucru bun, întrucât ajungem să nu mai conştientizăm efectele nocive atât asupra noastră, cât şi asupra celorlalţi.
Chiar dacă ne adaptăm la aceşti factori stresanţi, sistemul nostru nervos continuă să fie stimulat în mod negativ. Deşi deloc lipsită de consecinţe nedorite şi asupra celor care îi generează, supraadaptarea la factorii stresori, în general, şi la stresul fonic, în special, poate atrage după sine minimalizarea impactului lor negativ şi perpetuarea lor, fără o preocupare faţă de consecinţele dăunătoare pe care acestea le vor avea în viaţa altora.
În consecinţă, oamenii stresaţi sonor pot crea într-adevăr medii stresante, insecurizante, cu factor de stres care erodează constant resursele echilibrului psihoafectiv”.
Ea a adăugat că ar fi de dorit să înţelegem că libertatea personală se sfârşeşte acolo unde începe a celuilalt şi că împreună avem datoria de a crea şi păstra un mediu sănătos pentru întreaga societate.
„În orice caz, resemnarea, pasivitatea şi supra-adaptarea la factorii de stres nu vor aduce schimbări pozitive pe termen lung nici în plan personal, nici la nivel colectiv”, a concluzionat psihologul Andra Hâncu.
Un oraș care aparține locuitorilor și nu mașinilor
Arhitectul Mihai Drișcu explică cum pot deveni orașele mai prietenoase pentru a diminua din zgomotele nocive. Un urbanism responsabil, asumat și reglementat ar spori confortul locuitorilor susține acesta.
„În ultimii treizeci de ani, extinderea explozivă a suprafeței orașelor noastre, fără îndoială necesară, nu s-a făcut întotdeauna coordonat.
Orașele noastre s-au dezvoltat linear sau concentric, pe o suprafață restrânsă, fără a îngloba spații verzi generoase, cum ar fi, de exemplu, Parisul, Sofia sau Chișinăul.
Densificarea urbană din perioada comunistă a agravat lucrurile și mai mult. Un urbanism responsabil, asumat și reglementat, concomitent cu o proiectare profesionist-arhitecturală ar contribui major și la sporirea confortului locuitorilor săi, în același mod cu exemplele menționate.
Un indicator semnificativ al confortului urban este posibilitatea cât mai ușoară a deplasării pietonale de-a lungul și de-a latul orașului, walkable cities, o garanție practică a unui oraș aparținând locuitorilor și nu mașinilor.
Urbanismul este un proces multi-disciplinar, coordonat social și politic, exprimând, de fapt, voința unei epoci”, a explicat Mihai Drișcu.
Consultarea publică este esențială
Principalele cauze ale poluării fonice sunt traficul și activitățile industriale ce pot fi diminuate prin restricționarea traficului auto în zonele aglomerate, îmbunătățirea transportului în comun și a transportului verde (pietonal, biciclete etc), mai spune Mihai Drișcu:
„În ceea ce privește schimbarea destinațiilor zonelor industriale prinse în oraș, operațiunea este începută și ea va continua până la eradicarea lor.
O problemă mai complicată este recuperarea în folosul orașului a zonelor ocupate, deocamdată, de calea ferată, penitenciar, sau chiar stadion, recuperarea lor ar aduce un spor major de spații verzi și o diminuare a poluărilor de tot felul, sporind în acest fel confortul locuitorilor”.
Arhitectul Mihai Drișcu susține că sunt șanse reale ca arhitectura verde sau durabilă să evolueze tot mai mult în România în următorii ani, prin construcții adaptate nevoilor locuitorilor, care să contribuie şi la calitatea spaţiilor publice, având ca rol principal reducerea impactului negativ asupra mediului pe termen lung.
„Opinia publică conștientizează din ce în ce mai mult această evoluție, iar tinerii beneficiari sunt tot mai atrași de idee, iar costurile tot mai mici. Mai mult, societatea civilă este din ce în ce mai activă și este deja un partener de discuție în ceea ce privește investițiile cu impact public major.
Consultarea publică este esențială la începutul și în configurarea intențiilor de investiții a programelor de dezvoltare locală durabilă și mai puțin folositoare în fazele ulterioare ale investițiilor, în care posibilitățile de a schimba ceva sunt limitate de avizele deja obținute”, a mai spus arhitectul Mihai Drișcu.
Calitatea vieții noastre, a ieșenilor, ar putea crește, cu siguranță, prin eforturi comune, prin alegeri asumate, prin mai multă transparență și o comunicare mult mai eficientă a autorităților, prin mai multă atenție și prețuire a mediului înconjurător, printr-o educație constantă în acest sens, cu speranța că lemnul va dispărea doar din discursurile publice, nu și arborii de pe străzi.
Foarte bine ca se aduce in prim plan si aceasta importanta cauza de stres. Declarativ stam bine, pe foaie masurile par ca ar avea un impact benefic, sa vedem si realizarea.
Ma scuzati, am un pitic pe creier: panou fonoabsorbant, din ce stiu, capteaza (o parte din) energia acustica, si o transforma in altceva. Acestea trebuiesc sa aiba masa mare, ca sa poata disipa energia respectiva (exemple sunt copaci si construirea strazilor la nivel inferioare fata de spatiile de locuit ca sa creezi bariera, etc.). Exemple, mai mult sau mai putin estetice, am gasit aici: https://structurae.net/en/structures/infrastructure/noise-reduction-barriers-sound-protection-barriers
Panourile din Podu Ros, Nicolina si Pasarela Octav Bancila, imi par bariere acustice, in esenta doar fono-reflexive (daca exista termenul), deci doar muta problema in alta parte.
Daca exista informatii mai exacte in alta parte, va rog dati un semn.
Zi buna, Iasul nostru!