Praga e tot ce sperăm ca Iașul să devină
Capitala Cehiei e un model pentru fostele orașe comuniste în ce privește infrastructura și spațiile verzi
Bună dimineața, Iași!
Bine v-am regăsit după aproape o lună de pauză în care gazda newsletter-ului a fost Ioan Stoleru, care a documentat mișcările de pe piața culturală locală, de la teatrul independent până la arta stradală. 💯
🌤 Avem un weekend răcoros, dar senin la Iași, iar temperaturile cresc ușor la începutul săptămânii viitoare.
Știri locale pe scurt
Primăria vrea să finanțeze pista de biciclete Copou – Tudor prin intermediul PNRR, valoarea investiției fiind de 5,8 milioane lei, fără TVA.
lungimea traseului este de 5,9 km, iar pista va fi amenajată, în cea mai mare parte, pe carosabil
în premieră, vor apărea la Iași, în intersecții, treceri speciale pentru bicicliști
Centura de ocolire a orașului Podu Iloaiei ar putea fi gata în 2025. Ministerul Transporturilor a stabilit calendarul pentru realizarea unui drum ocolitor, de 4 km, care ar a descongestiona traficul din oraș în special în zilele de weekend când fluxul de mașini este foarte mare.
Nicio universitate din Iași nu este în primele 1.500 din lume, potrivit clasamentului Times Higher Education.
singurele universități din România care apar în top 1.000 sunt Academia de Studii Economice din București și Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu din Cluj-Napoca
Ce face Praga să funcționeze
Săptămâna trecută am ajuns câteva zile la Praga pentru o conferință de jurnalism.
Că Praga este un oraș minunat, n-are rost să-ți spun, probabil ai tot auzit-o de la prietenii care au fost acolo.
Și e adevărat. Praga arată ca acea porțiune dintre Palat și Mitropolie care ia ochii turiștilor - pietonală, renovată, cu gazon englezesc - doar că nu e doar bulevardul principal sau centrul vechi al orașului, e o zonă centrală mai mare decât tot Iașul.
Într-un fel, comparația cu orașele românești nu prea e fair, măcar că Praga a avut universitate cu 500 de ani înaintea noastră.
Dar Cehia nu e tocmai Suedia sau Elveția, ci o țară care a trecut prin comunism și care a intrat în UE cu doar 3 ani înaintea noastră.
Dacă tot vrem #OȚarăCaAfară, trebuie să învățăm de la cei care au rezolvat problemele care la noi trenează de ani buni: pistele de biciclete, lipsa parcurilor, traficul de coșmar.
Despre asta aș vrea să îți povestesc pe scurt în ediția de azi.
Conferința în sine a durat o singură zi. Fiind invitat în ultimul moment, n-am găsit bilet de avion decât din Chișinău, așa că am fost nevoit, vorba vine, să mai rămân două zile în Praga, așteptând zborul de întoarcere.
În prima din ele, am bifat mai toate obiectivele, încărcate de istorie și de turiști deopotrivă.
Cum nu mă dau în vânt după listele cu 10 lucruri de văzut, a doua zi am luat-o la pas prin Vinohrady, cartierul în care am găsit un Airbnb, fără să am vreun obiectiv fixat.
Acum, aș minți să spun că Vinohrady e un cartier oarecare. E mai degrabă un fel de Copou înțesat de străzi perpendiculare, o zonă centrală și liniștită, care atrage familii tinere și destul de prospere, judecând după cafenelele și patiseriile de la parterul blocurilor.
Am făcut peste 30.000 de pași prin Vinohrady. Am fost la piața de weekend din parc, am mâncat arepas la un restaurant venezuelean și, una peste alta, m-am bucurat de un oraș care-ți face viața ușoară.
Dar mai ales am căutat să deschid ochii și să observ ce face cartierul și orașul ăsta să funcționeze.
Praga e probabil cel mai curat oraș în care am călcat. Singurul loc în care am văzut ambalaje aruncate pe jos a fost un gang din apropierea unei stații de metrou care era capăt de linie.
În rest, mașinile de curățenie roiesc de-a lungul zilei, fiecare colț de bloc are un grup de tomberoane, uneori îngropate discret sub nivelul străzii, iar coșurile de gunoi sunt mereu la îndemână.
Arborii de pe marginea trotuarelor (majoritatea tei) sunt îngrijiți și protejați ca și cum ar fi cel mai de preț bun al orașului. Ei beneficiază de spații ample neasfaltate în jurul tulpinilor, care sunt bine protejate, în special în cazul arborilor mai tineri.
Tramvaiele sunt peste tot. Chiar dacă modelul Tatra rămâne „de tristă amintire” pentru ieșeni, în Praga tramvaiele (și metroul) aproape înlocuiesc autobuzele, pe care nu le-am văzut decât în zonele de periferie.
De-a lungul șinelor, asfaltul este impecabil, iar gurile de canal sunt așezate pe marginea străzilor, nu pe carosabil.
Trecerile dintre trotuar și stradă sunt line și pavate cu dale cu aderență sporită, fiind adaptate pentru persoane cu dizabilități, mame cu cărucioare, bicicliști sau trotinetiști.
Mai mult, semafoarele au un sunet specific care indică culoare verde/roșu, ceea ce le face accesibile pentru nevăzători.
Parcările rezidențiale sunt clar delimitate și închiriate/rezervate în totalitate. Mergând mai bine de 10 kilometri prin Praga, nu cred că am văzut o singură mașină parcată pe trotuar sau neregulamentar.
Nu există cabluri aeriene și nici reclame stradale la tot pasul, ceea ce pune în evidență arhitectura clădirilor. Care clădiri au o uniformitate aproape plictisitoare: aceeași înălțime, cam aceeași tencuială și tâmplărie, aceeași paletă de culori.
Nu e nimic revoluționar aici, îmi dau seama. Cred că fiecare din noi, revenind dintr-un city-break în Europa apuseană, înțelegem cât de mult mai avem de recuperat.
Nu la cafenele de specialitate, berării artizanale și clădiri de birouri, unde nu stăm rău, ci la acele lucruri de bază care dau calitatea vieții în orice oraș: infrastructura, curățenia, spațiile verzi.
Aici avem nevoie de o administrație locală care să adopte bunele practici din Occident (sau măcar din orașele mari din Transilvania).
Or tocmai asta nu se întâmplă la Iași, fie că vorbim de parcări, de grija față de arborii stradali sau de accesibilitate pentru cei mai care au mai multă nevoie de ea.
Pentru o perspectivă similară, dar mai avizată decât a mea, citiți postarea primarului Sectorului 6, Ciprian Ciuci, despre cum stau lucrurile în Varșovia.
Ce facem săptămâna asta
🍻 OktoberEst | Fabrica de bere artizanală Capra Noastră a pus la cale o versiune locală a celebrului festival de bere german.
Meniu cu specific bavarez, DJ responsabil cu buna dispoziție, comedie locală de calitate garantată, dar, mai ales, BERE. Vineri și sâmbătă la sediul fabricii de pe Calea Chișinăului. Bilete aici. 30 lei/zi.
💻 Târgul de Cariere | Un eveniment de recrutare care se întoarce la Iași în 14 și 15 octombrie, la Palas Mall, între 10:00 și 18:00. Pregătește-te, crează-ți un cont, înscrie-te la newsletter și urmărește noutățile aici.
🕍 Tururi ghidate | Cum trăiau ieșenii în Evul Mediu? Care era structura populației, orânduirea socială și cu ce se ocupau târgoveții? Cum arăta orașul?
Puteți afla răspunsurile chiar de la istorici, în cadrul unui tur ghidat care are ca temă Iașul medieval. Sâmbătă de la 14:00, în fața Palatului Culturii.
Duminică de la 12:00 va fi un tur ghidat care are o temă la fel interesantă: Iașul în război, iar locul de întâlnire este Parcul Voievozilor (Fundație).
🍽 Oaspeți la ZORI | Pe 19 Octombrie, Alex Petricean, Head Chef & Owner la NOUA bucătărie românească vine la ZORI și vă gătește la cină, împreună cu Chef Marian Zăncianu. Meniu de degustare cu 10 feluri, începând cu ora 18:30. 290 de lei/persoană.
📣 Mesajul tău poate fi aici
Dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kit-ul Iașul nostru. 👇
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism curat în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către mii de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Încă ceva
Nu prea mă pricep să vorbesc despre viața personală în newsletter, dar azi fac o excepție pentru că în ultimele luni am întâlnit niște oameni care excelează în munca lor și m-aș bucura ca mai multă lume să știe despre ei.
Dar mai întâi o explicație. Motivul pentru care am lipsit în ultimele săptămâni este că într-o duminică din septembrie m-am însurat cu Ana, fata de care-mi plăcea încă din școala primară și pe care am reîntâlnit-o 25 de ani mai târziu, dar asta e altă poveste.
Nici unul dintre noi n-a vrut o nuntă standard, cu scaune îmbrăcate în mătase și multă mâncare risipită, așa că ne-am străduit să punem la cale o zi de care oamenii să se bucure, nu să o bifeze din obligație.
A ieșit mai bine decât am sperat, iar asta și pentru că am avut alături oameni pricepuți și pasionați, fiecare de meșteșugul lui.
Așa că dacă aveți planuri de nuntă în 2023, iată câteva opțiuni care-și merită locul pe orice listă:
💒 Valea Sânzienelor - un hambar rustic-elegant la marginea Iașului, care e și mai fain în realitate decât în poze. Dacă v-ați săturat de spații artificiale și kitchoase, Valea Sânzienelor este opusul, iar Victoria este o gazdă sufletistă și minuțioasă.
Mâncarea a fost pregătită de Chef Giovanni, pe care în sezonul toamnă-iarnă îl găsiți la Il Viaggio în Piatra Neamț, iar la cocktail-uri ne-au ajutat băieții de la Oddity, care tocmai au deschis o locație nouă pe Copou, între Timeout și La Plăcinte.
🎸 Trupa9 - o trupă cu rădăcini în Iași și Suceava, formată din nouă virtuozi, mai toți absolvenți de Conservator, care au ținut lumea pe ring de la cap la coadă
📹 Alexandru Saru & Vlad Carp - un fotograf și un videograf al căror stil neconvențional s-a potrivit la fix cu locația și pe care i-aș recomanda oricui
🤵 Gentlemen Exclusive - am avut un costum negru simplu, dar croit manual de Andu Peride, care a învățat sartoria italiana și acum are un atelier în Iași
🌮 Soft & Grace - Bogdan și echipa lui ne-au ajutat cu un grătar informal în grădina lor de vară de pe Sărărie, după cununia civilă, și o mică gustare în curtea bisericii după cea religioasă. Ambele au fost delicioase și ne-au scutit de bătaie de cap într-o perioadă oricum aglomerată
L-aș recomanda și domnul Emi, instructorul nostru de dans, dar singura lui rugăminte, după ce a văzut repetiția finală, a fost să nu spunem nimănui cu cine am făcut dansul mirilor. 😅
Weekend fain,
Alex
Mno, păi în primul rând "casă de piatră" Alex, mă bucur tare pt. voi ... v-ați "găsit" într-un final frumos; de fapt, un nou început ! Să fiți fericiți și toate cele bune vă doresc !🥂
Felicitari, casa de piatra!