Tăierea Codrilor Iașilor nu e o tragedie pentru Costel Alexe
Tăierea Codrilor Iașilor nu e o tragedie pentru Costel Alexe
Silvicultura e făcută să producă lemn, crede președintele CJ Iași
Hei, bună dimineața!
🌧 Dacă mai era nevoie de dovezi că a venit toamna, avem un weekend ploios și răcoros după multă vreme la Iași.
După 35 de grade la început de săptămână, maximele coboară sub 15 grade sâmbătă.
Știri locale pe scurt
Mai multe zone din centrul Iașului sunt închise temporar din cauza Raliului Iașului, precum şi a Festivalului Rock ’N’ Iaşi.
astăzi este închisă circulaţia în următoarele zone: pasajul Mihai Eminescu, bld. Independenţei (tronsonul până la intersecţia cu str. Nicolae Bălcescu), str. Păcurari (tronson de la intersecţia cu str. Cişmeaua Păcurari până la pasaj), str. Anastasie Fătu, str. Gh. Lascăr, str. Râpa Galbenă şi str. Gării (tronson de la Râpa Galbenă până la str. Arcu)
Trecerile de pietoni nesemaforizate din apropierea școlilor ieșene vor fi înălțate. Trecerile de pietoni vizate sunt acele treceri aflate la o distanta mai mică de 300 de metri de oricare dintre intrările în unitățile de învățământ.
Proiectul Sălii Polivalente va fi resuscitat în luna septembrie. Consiliul Local a aprobat în unanimitate Planul Urbanistic Zonal (PUZ) pentru Moara de Vânt pe o suprafaţă totală de 106 ha. Parte din acest teren este destinat construirii Sălii Polivalente.
următorul pas este emiterea rapidă a autorizaţiei de construire şi, ulterior, Compania Naţională de Investiţii ar urma să lanseze licitaţia de execuţie
Citatul săptămânii
În ciuda petiției pentru desemnarea Codrilor Iașilor ca parc natural, care a adunat peste 32.000 de semnături, președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, fost ministru al Mediului, continuă să gireze tăierile și să îi sfideze pe ieșenii care cer protejarea pădurii:
„În ceea ce privește pădurea Dobrovăț sau pădurea de la Sinești, evident că sunt unele din cele mai bune și mai frumoase păduri pe care le are județul nostru și, contrar tuturor specialiștilor de pe Facebook, pădurea de la Dobrovăț, ca toate celelalte păduri administrate de Romsilva sunt administrate corect, conform amenajamentului silvic.
Știți cum e, agricultura e făcută să producă cereale și hrană, piscicultura să producă pește, silvicultura în România și peste tot în Europa, să producă lemn.
Tragedia nu este că se taie pădurile, tragedia e că nu facem din acest lemn jucării, furnir, papetărie.”
Poveștile de viață ale ieșenilor
Jurnalistul Pavel Lucescu a lansat recent un proiect editorial - ieșenii.ro - care găzduiește povești de viață ale ieșenilor care nu sunt vedete sau persoane publice. Proiectul vine să umple un gol lăsat de lipsa de comunicare între generații:
„A dispărut forma de locuire în familia extinsă, cu cel puţin trei generaţii împreună seara la aceeaşi masă, şi odată cu ea şi obiceiul de a transmite oral, prin poveşti „la gura sobei”, despre cum era viaţa cândva.
A dispărut un anumit mod de a ţine trează memoria familiei, prin acele poveşti de viaţă transmise personal, cu tot arsenalul lor de detalii, nuanţe şi emoţii. Şi n-am prea pus nimic în loc.
Iar peste distanţa fizică care ne separă de ai noştri din generaţii mai vechi se suprapune şi un alt fel de ruptură. Cea a nevoii de a mai ţine minte ceva, orice. Teoretic avem aproape tot ce vrem „pe net”. Google it, dacă ai nevoie de ceva. Dar această imensă facilitate tehnologică vine cu un cost.
Pe ideea că nu trebuie să-ţi mai încarci memoria cu nimic, că totul e la un click distanţă, ajungem să ne pierdem de fapt exerciţiul memoriei, al amintirii şi reamintirii. În final, ajungem să ne pierdem trecutul.
Cu aceste gânduri, care vin şi din propria-mi experienţă legată de familie şi memorie, am pornit acum câteva luni proiectul ieşenii.ro, lansat însă de doar câteva zile.
Cu gândul de a arhiva memoria vieţilor noastre, a ieşenilor şi, implicit, memoria Iaşului. De a le pune într-un singur loc la care să aibă acces oricine, oricând, azi şi în viitor. Peste ani şi ani, decenii sau secole, cine ştie, poveştile noastre, ale ieşenilor, îi vor ajuta poate pe urmaşii noştri să se înţeleagă şi pe ei înşişi mai bine.”
Pentru început, au fost publicate șapte povești de viață, printre care cea a artistului stradal Harcea Pacea și a omului din spatele singurului fast-food vegan din Iași.
O altă poveste este cea a Gabrielei Haja, cercetătoare la Institutul de Filologie Română Alexandru Philippide din Iași, din care preluăm un fragment despre ce face Iașul diferit de Cluj sau București.
„Când am ajuns eu, în anii 80, Iașiul era un oraș industrializat, mohorât, cartierele mărginașe arătau cu totul jalnic, o imaginea nu prea luminoasă. Dar era Universitatea care eu cred că este cea mai frumoasă din țară, architectonic, peisagistic dar și în locul unde e plasată. Și mai e și geografia orașului, care nu e una plană. Dacă te miști în orașul ăsta ai mereu alte perspective.
Întâi mi s-a părut un oraș imens. Acum, după câteva decenii, îmi dau seama că nu e un oraș chiar atât de mare, dar e un oraș cald și cu oameni inteligenți. Ieșenii nu sunt oameni blânzi, imediat te șfichiuesc cu o replică, nu foarte evident, trebuie să fii inteligent să înțelegi ironia ieșeanului.
Bun, mie îmi place foarte mult și Capitala noastră, pe care tare mulți o blamează. Îmi place Bucureștiul care are altă dinamică și faptul că oamenii reacționează imediat .
La ieșeni, de multe ori răspunsul este, eh, îi greu, nu se poate, dar dacă insiști încep să se miște lucrurile. Au și această tendință de a-și manifesta scepticismul, sunt sceptici ieșenii, adică nu poți să-i păcălești. (…)
Pentru mine orașul Iași înseamnă locul unde mi-am modelat modul de a gândi, pentru că școala, liceul, nu ne pregătea, și nici acum nu te pregătește, să gândești critic, să analizezi și să optezi între mai multe surse sau posibilități. Ori, gândirea critică la Iași mi-am dezvoltat-o și grație universității și grație prietenilor, colegilor care erau, unii dintre ei, extrem de inteligenți și de rebeli.
Dacă stau să mă gândesc, cel mai important lucru pe care l-am învățat la Iași a fost cum să trăiesc liber.
Și mi-am dat seama de lucrul ăsta mult mai târziu, când am mers, prin 2007, la un simpozion la Institutul Sextil Pușcariu din Cluj unde le prezentam colegilor proiectul de digitalizare a Dicționarului Tezaur la care noi lucram și care era un proiect foarte revoluționar pentru România acelor ani. Atunci mi-a spus una dintre colege, știți, voi, ieșenii, puteți gândi liber, sunteți diferiți de noi, gândiți-vă că noi am trăit sute de ani sub imperiu și avem o altă mentalitate, voi sunteți liberi. M-a surprins, să spun drept.
După aceea am descoperit o altă formă de libertate care ni se atribuie nouă ieșenilor de către bucureșteni, tot din mediul nostru, al cercetătorilor. Bucureștenii îmi spuneau, păi, la Iași, loviturile de sus ajung mult mai greu, Se estompează până ajung la voi.
Asta m-a amuzat, adică noi am fi mai puțin constrânși. E o explicație nu știu de ce natură, și subiectivă și sociologică și istorică într-un fel… Foarte interesant, așa se explică lucrurile, mi-am spus eu. (…)
În afară de lumină, că Iașul are o lumină aparte, este splendidă și iese în evidență foarte bine mai ales toamna, îmi mai place și tihna orașului. Până la urmă, cu toate că avem cu toții o viață din ce în ce mai stresantă, cu activități multe, cu proiecte duse în paralel, cu obligații, cu deadline-uri, cu toate acestea, mersul pe jos prin orașul ăsta îți dă timp să te odihnești.
E adevărat că acum e cel mai poluat oraș din pricina mașinilor. Sunt mult prea multe mașini în oraș și nu mai au loc fizic, străzile pe care circul eu, care nu au trotuare foarte vizibile, dar și multe alte străzi sunt covârșite de mașini. Și mersul pe jos de care spuneam, nu mai este așa comod. Da, sunt prea multe mașini.
Raportat la dinamica altor orașe, Iașul a rămas puțin în urmă și din punctul de vedere al culturii. A pierdut o mare șansă când nu a câștigat competiția capitalelor europene ale culturii.
Eu cred că atunci a fost o greșeală de strategie pentru că, vorba moldoveanului, s-au ieftinit la făină și s-au scumpit la tărâțe. Adică realmente ar fi trebuit să investească în echipa de promovare, atât cât cerea, și după aceea să profite de statutul de capitală europeană. Aici a fost o greșeală administrativă, cred.”
dacă locuiești în Iași și vrei ca povestea ta să fie publicată pe site-ul ieșenii.ro, iată cum poți lua legătura cu autorii proiectului 📫
Ce facem săptămâna asta
👧 Senzoria Family Fest | 2 zile pline de culoare, joacă, zâmbete de copii, muzică, premii și surprize în acest weekend la Grădina Palas.
🎭 Călătorie la 1900 | O întoarcere în atmosfera anilor 1900 prin spectacole în aer liber de teatru, dans și muzică de epocă, activități interactive, teatru ambiental, târg de antichități, bucate de epocă și alte surprize. Sâmbătă și duminică la Castelul Miclăușeni.
🎸 Concert Ada Milea & Bobo Burlăcianu | Un concert de muzică folk găzduit de Underground Pub, sâmbătă de la 20:30. Un bilet costă 60 de lei.
🍷 Școala Vinului | Un curs intensiv de introducere în enogastronomie pentru amatori, în perioada 5-13 septembrie. Dacă vrei să intri corect în lumea vinului și a gastronomiei, Școala Vinului este biletul tău de intrare.
📣 Mesajul tău poate fi aici
Dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kit-ul Iașul nostru. 👇
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism curat în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către mii de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 💌
Fotografia săptămânii
Dacă vrei ca fotografia ta să apară aici, folosește #iasulnostru pe Instagram
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ți-a plăcut ediția de azi, nu uita că poți câștiga două eclere de la Leche dacă o dai mai departe prietenilor!
Weekend fain,
Alex Enășescu