Conace si case boierești din județul lași
O conversație despre starea comorilor arhitecturale și culturale răspândite în jurul Iașului
Bună dimineața, Iași! ☀
În ediția de azi:
Observatorul Astronomic din Copou se deschide publicului larg
turul conacelor și caselor boierești alături de un geograf ieșean
miercuri începe o nouă ediție FILIT
Știri locale pe scurt
Investiții de 30 milioane lei pentru amenajarea de piste pentru bicicliști în mai multe localități din județ. Zece primării din județul Iași au în desfășurare licitații pentru amenajarea de piste pentru bicicliști.
la acestea se adaugă licitația care va fi organizată de Zona Metropolitană Iași pentru traseul de 17 km între Mănăstirea Bârnova și Mănăstirea Dobrovăț, un proiect finanțat prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu (AFM).
nu și în oraș: în context, merită amintit că Primăria Iași a ratat o finanțare de 37 milioane lei pentru realizarea mai multor trasee de piste pentru bicicliști, întrucât un director din instituție nu a depus proiectul în timp util.
Observatorul Astronomic poate fi vizitat gratuit. Programul de vizitare este joia și sâmbăta, în intervalul orar 19:00 – 21:00 (în octombrie) și în intervalul orar 18:00 – 20:00 (în noiembrie, decembrie și ianuarie).
Planuri pentru o cursă aeriană Varșovia – Iași. Iașul va fi inclus într-o nouă strategie de dezvoltare a operatorului aerian LOT din Polonia, însă nu a fost stabilită data de la care va fi disponibil zborul.
Ghidul conacelor și caselor boierești din județul lași
Asociația Iași.Travel lansează sâmbătă un ghid turistic dedicat conacelor și caselor boierești din județul Iași. Lansarea are loc mâine de la 11:00 în amfiteatrul B8 al Facultății de Geografie și Geologie (Corp B UAIC, etajul 3).
Pentru a afla mai multe despre aceste comori arhitecturale și culturale răspândite în jurul Iașului, am apelat la Lucian Roșu, lector la Facultatea de Geografie de la UAIC și coordonator al proiectului.
Lucian, în ultimele luni ați documentat conacele și casele boierești din județul Iași. Ca să avem o imagine de ansamblu, spune-ne câte conace au mai rămas în județ și în ce stare sunt ele.
Pe harta mea, am marcat cam 35 de palate, conace și case boierești. Iar de aici am exclus orașul Iași - unde situația e foarte complicată. Din cele marcate, am vizitat și documentat 25 dintre ele.
Ghidul turistic pe care îl vom lansa sâmbătă dezvăluie o privire în profunzime asupra a 15 conace și case boierești din județul Iași.
În perioada de emancipare și sincronizare culturală a României cu civilizația vest-europeană, aceste reședințe au fost construite în general în stil neoclasic, uneori cu influențe neogotice, neoromânești sau eclectice. S-au realizat ca unități autonome, funcționând nu doar ca locuințe la un standard urban pentru familiile boierești, ci și ca un catalizator pentru apariția de centre meșteșugărești, agricole și culturale în proximitate.
În jurul conacelor se dezvoltau o serie de anexe specializate, inclusiv biserici, grădini amenajate, școli, instalații tehnice și comunități sătești care luau numele proprietarului. Aceste locuințe adăposteau prețioase colecții de artă, documente și obiecte de patrimoniu și facilitau întâlnirile elitei societății românești care jucau un rol semnificativ în politica țării.
Situația lor este una complicată, ce ține atât de puterea financiară a administratorului, cât și de viziunea acestuia pe termen lung. Dar voi încerca să le clasific.
Există aceste conace și case boierești care sunt fie în stare bună, fie restaurate sau în proces de restaurare. Aici, proprietarii/administratorii au înțeles valoarea istorică și culturală a clădirilor și fac tot posibilul să le dea viață și, eventual, să deschidă comunității accesul la ele.
Vorbesc de casa boierului Tăutu din Hârlău, conacul Polizu de la Maxut, casele memoriale de la Mircești și Hermeziu, castelul de la Ruginoasa sau cel de la Miclăușeni și, pe viitor – și conacul Cantacuzino-Pașcanu din Pașcani – acum în proces de reabilitare.
Și sper că în această categorie va intra și Palatul Sturdza de la Miroslava – unde autoritatea locală conștientizează valoarea patrimonială și sper că va avea resurse pentru a-l reintroduce în circuitul public.
Apoi sunt aceste bijuterii arhitectonice cu așa de multă poveste în spate, dar totuși aproape imposibil de apropiat. Cauzele sunt multiple, dar în spate este o inerție istorică de a pune o limită și de a ridica un gard între comunitatea de acolo și construcțiile acestea impresionante.
Nu mi-a venit să cred că oameni care locuiesc de o viață în satul Deleni, la o aruncătură de băț de locul acela, nu au știut să îmi spună ce e în spatele zidurilor. Este faimosul conac de la Deleni al familiilor Cantacuzino și Deleanu. Astăzi se află în administrarea Direcției de Sănătate Publică Iași – Preventoriu TBC pentru copii.
Apoi este superbul conac al familiei Cantacuzino-Pașcanu de la Popești, unde oricât am încercat să găsesc o portiță de intrare, nu am reușit. Și nimeni nu știe cum arată înăuntru, deși prințul moștenitor Dimitrie Sturdza folosește conacul ca reședință de vară.
Și în ultima categorie sunt acele monumente arhitectonice uitate din cauza nepăsării autorităților locale. O comună mică, cu autorități presate să facă drumuri și poduri nu știe și nici nu are ca prioritate restaurarea acestor monumente istorice.
Probabil au fost mult mai multe cazuri, iar alte conace și case boierești s-au transformat de-a lungul timpului în ruine. Astăzi, în peisajul rural al Iașului vom găsi urme ale acestei epoci fabuloase în Hărpășești, Ceplenița, Deleni.
Alte conace care sunt în stare de degradare foarte puternică sunt cel de la Cozmești, Răducăneni sau Ciocârlești, unde impasibilitatea administratorilor va duce la pierderea acestui patrimoniu.
Unele conace, precum cele de la Miclăușeni sau Polizu, au devenit în ultimii ani destinații de weekend pentru ieșeni.
Dacă ar fi să alegi două-trei dintre cele mai puțin vizitate/cunoscute, care crezi că ar merita mai multă recunoaștere și de ce?
Ultima categorie, despre care nu am povestit, este cea de la Țibănești, unde, după lupte asidue cu primăria, arhitectul Șerban Sturdza a obținut conacul și (probabil) va primi și parcul dendrologic. Iar ce a făcut acolo este de poveste.
Dumnealui a dat viață locului respectiv și l-a văzut ca parte permanentă din comunitate. Astfel, acolo se întâmplă mereu lucruri. Workshopuri, ateliere, proiecții de film, expoziții de fotografie și… evident – Gang-ul conacului – Atelierul de Fierărit.
Dumnealui încearcă să recâștige încrederea comunității puternic zdruncinate în perioada comunistă prin deschiderea conacului către această comunitate. Iar faptul că îi învață pe tineri să aprecieze arhitectura și să își dezvolte latura artistică acasă la ei – practic – e ceva nemaipomenit.
Ceea ce se întâmplă acolo este o lecție de restaurare, nu doar a unei clădiri, ci a unei întregi comunități. Las doar un fragment dintr-un interviu cu domnul Sturdza despre procesul continuu de restaurare:
„Cel mai important motiv este că tencuiala de lut se face cu mâna și este o tencuială care admite repararea greșelii. Când tencuiești cu lut, cu mâna, poți greși și poți repara apoi. Chiar și ucenicul, elevul, studentul care vine în stagiu la noi, tencuind cu mâna, greșește și repară.
Astfel, o cameră de tencuit devine un loc de experiment, un loc în care te îmbogățești descoperind tu însuți o tehnică organică, logică și foarte veche. Conacul, casă-școală, este perfect pentru învățare. Cunoașterea este mai importantă decât finalizarea imediată. Lucrăm, reluăm, învățăm.”
Aș include cu siguranță și o vizită obligatorie la casa boierului Tăutu din Hârlău – care astăzi este un frumos Muzeu al Viei și Vinului. Experiența de acolo s-ar completa foarte bine cu posibilitatea de degustare a unor vinuri de producție locală.
Aș propune conacul de la Deleni, care este foarte frumos și poartă însemnele originale ale anilor 1800 (porți masive de lemn, vulturul bicefal la intrare, saloane mari, perspectivă asupra zonei de pe balcon). Dar este instituție de sănătate publică pentru copii, iar accesul... Măcar o dată pe an să facă un eveniment al porților deschise și tot ar fi o portiță deschisă către această nestemată.
Ca un cunoscător al zonelor rurale din jurul Iașului, s-a întâmplat totuși să descoperi o informație sau o poveste care te-a surprins în acest tur de documentare a conacelor?
Am descoperit o altă lume. Am intrat într-o lume a poveștilor cu prinți, domnitori, iluminați și am început să caut însemne ale prezenței acestei categorii de oameni care și-au pus amprenta asupra istoriei României.
Unele conace mai păstrează acest aer rafinat al atmosferei de eleganță. Aici s-a conturat modernitatea în România. Atât prin vestimentație, alimentație, limbă, până la stilul de locuire al elitelor și mai ales prin conturarea ideilor ce veneau din Occident.
Unele păstrează acest aer rafinat al epocii – și vă invit să vizitați Casa memorială „Constantin Negruzzi” de la Trifești sau pe cea a „bardului” de la Mircești.
Cel mai mult m-a impresionat povestea Olgăi Sturdza și a palatului de la Miroslava. Prin implicarea prințesei Olga Sturdza în viața socială a vremurilor respective (1918), avem primul model de ocrotire a orfanilor de război. A creat prima școală pentru această categorie vulnerabilă chiar în conacul familiei. Iar exemplul dat de dânsa a fost magnific – au fost construite peste 250 de școli și licee pe modelul de la Miroslava, ajutând astfel 300.000 de orfani de război.
Am găsit și povești triste – mai ales la Ceplenița, unde distrugerea conacului e dintr-un film horror. În 1984, deși erau fonduri de reabilitare, se pare că acestea au fost sifonate, iar înaintea controlului de recepție a reabilitării, i-au dat foc, ca să ascundă urmele banilor pierduți. După 1990, în loc să îl conserve, oamenii au luat cărămida și au construit altceva. Iar de curând, zidul de incintă al vechii biserici (monument istoric) a fost refăcut cu ciment și nu există nicio urmă de restaurare.
Este evident că avem nevoie de o mai bună conștientizare a ce înseamnă patrimoniu istoric și cum să îl protejăm și restaurăm. Asta încercăm să facem cu acest ghid și cu promovarea lui în social media, să deschidem porți și să schimbăm gândirea obtuză a unor oameni incapabili să vadă valoare în aceste monumente de arhitectură.
Visez la evenimente care să se desfășoare în parcurile dendrologice de lângă aceste conace, evenimente gastronomice locale, festivaluri, iar comunitatea să fie parte din viața conacelor și caselor boierești, așa cum era altădată.
Ce facem săptămâna asta
📚 FILIT 2023 | Săptămâna aceasta, Iașul se transformă într-o capitală a literaturii universale. În perioada 18-22 octombrie 2023, va avea loc ediția a XI-a a festivalului, cu întâlniri cu scriitori români și străini, dezbateri, ateliere de scriere și un schimb de cărți între cititori. Programul complet aici.
💻 Târgul de Cariere | Vineri și sâmbătă, între 10:00 și 18:00, mai multe companii prezente în Iași recrutează candidați la Palas. Mai multe detalii aici.
🥩 Live Cooking | O seară în care grătarul și smoker-ul sunt vedetele. Vei avea ocazia să vezi bucătarii FOOM în acțiune, pregătind live preparate delicioase asociate cu vinuri de calitate de la Gitana Winery. Sâmbătă de la 17:00. Meniul costă 250 de lei.
⚱️Atelier modelaj lut | Pe 14 și 15 octombrie, cei de la Caferamica Iași vă invită să creați împreună vase inspirate de arta străveche a culturii Cucuteni. Rezervă un loc aici.
🖼️ Vernizaj expoziție „notițe” | Începând cu sâmbătă, 14 octombrie, vor fi expuse la cafeneaua FAR o serie de colaje realizate de Marian Stavarachi, adunate sub numele „notițe".
🎷Iași Jazz Festival | După prima etapă, desfășurată online în perioada martie – mai, laureații concursului, tineri muzicieni din țară și din Iași, vor cânta live pe scena sălii Gaudeamus de la Casa de Cultură a Studenților. Concertele vor fi între 17 și 19 octombrie, de la ora 19:00.
🎺 Nilza Costa Duo | Nilza Costa vine din Brazilia, momentan e stabilită în Italia, compune, scrie, și cântă muzică pop-jazz cu influențe din tradiții ale popoarelor vest-africane. Vine la Acaju duminică de la 20:00. Bilete aici.
🎤 Ada Milea și Alexander Balanescu | Cei doi artiști vor cânta în limba engleză cu muzică din proiectele „Island” și „God’s playground”. Pe 19 octombrie, de la 19:00, în Underground Pub.
Coming soon
💃 Ven Ven Festival | Între 19 și 22 octombrie, la centrul de evenimente Agora, vor avea loc concerte și seri de dans latino, plus o serie de workshopuri. Pentru bilete, accesați aici.
🎛 Sinestezia 2023 | Timp de 5 zile, în perioada 26-30 octombrie, la Iași, publicul va putea experimenta din nou fenomene ale imaginarului prin intermediul artei și tehnologiei, în spații clasice și neconvenționale ale orașului.
🍾 Hai cu pluta! | A doua ediție a festivalului de vin Hai cu pluta! are loc pe 28-29 octombrie la Agora. Bilete aici.
În cele două zile de festival veți putea degusta în primul rând vinuri din România, dar și din Republica Moldova și Europa. Va exista și o zonă de food, cu gustări delicioase.
#decitit
Primăria ar putea construi un pasaj cu banii pe care îi va plăti ca dobândă la creditul pentru încălzirea de la iarnă - Ziarul de Iași
Filarmonica Iași, aflată în paragină de 20 de ani, și-a găsit un constructor pentru reabilitare - Ziarul de Iași
„Cum să mai aduc eu fonduri europene de miliarde, când anul trecut am avut un salariu de vânzător?” Revolta unui director de școală demisionar. -Școala9
Primul an de Via Transilvanica, cu bune și rele. Un dialog pe larg cu Alin Ușeriu - PressOne
Hai la Piatra! Unde dormi, mănânci și te relaxezi în Piatra Neamț - Patru Pereți
Fotografia săptămânii
Timp de două săptămâni, ieșenii care vor vizita galeria de pe gardul Parcului Copou vor putea vedea cadre din Cimitirul evreiesc din Iași. Expoziția Roots and stones – Jewish Heritage este semnată de fotograful Alexandru Șaru.
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email.
Iar dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kitul Iașul nostru.
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism independent în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către 5.800 de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
Felicitări pentru această imperioasa inițiativă!
Pe lângă evenimentele din oraș, aș sugera sa existe o rubrică informativă a cursurilor care se țin pentru copii/adulți, atât in instituțiile publice, cât și în mediul privat, programul teatrelor și cinematografelor!
Vă susțin și va doresc mult succes în a deschide noi portițe locuitorilor din acest oraș minunat!