Opinia generală a celor care au răspuns este că sesizările către Primăria Iași nu ajută, fiind ignorate, rezolvate parțial sau mare întârziere.
O variantă, așa cum spune și autorul postării, ar fi să acționăm unitar, în speranța că am fi mai greu de ignorat.
Dar, dacă administrația locală a demonstrat ceva în ultimii ani, este că poate sfida fără probleme presa locală, opoziția, activiștii și ONG-urile civice deopotrivă. Cel mai recent exemplu este adoptarea bugetului pe 2023.
Protestele și petițiile online funcționează cel mult pentru a opri demersuri prost gândite, precum „modernizarea” parcului Copou.
Cum ar arăta orașul Iași cu spații verzi, piste de biciclete și infrastructură modernă, în perspectiva DALL·E
Pentru a nu intra într-o luptă administrativă cu morile de vânt, cred că trebuie acceptate două premise:
problemele majore ale Iașului - lipsa spațiilor verzi, a Planului de Urbanism General, a pistelor de biciclete - nu pot fi rezolvate decât de administrația locală
Primăria Iași este parte din problemă, nu din soluție, judecând după felul în care este gestionat sistemul de parcări sau în care sunt îngrijiți arborii urbani
Chiar dacă sună defetist, până când configurația administrației locale se va schimba, e greu de imaginat că ne putem baza pe Primăria Iași și pe serviciile din subordine pentru îmbunătățirea semnificativă a orașului. Și atunci, ce rămâne de făcut?
Căutând un răspuns, am descoperit un framework pragmatic pentru implicare civică pe un site de urbanism din Statele Unite:
Step 1: Humbly observe where people in the community struggle.
Step 2: Ask the question: What’s the next smallest thing we can do right now to address that struggle?
Step 3: Do that thing. Do it right now.
Step 4: Go back to Step 1 and begin the process again.
Așa că vă întreb: de unde începem?
Care sunt câteva din lucrurile mici pe care le putem face fiecare dintre noi pentru a schimba Iașul în bine, începând cu strada, cartierul și comunitatea din care facem parte?
Parcarea in locuri de parcare - nu pe spatiul verde, nu pe trotuar, nu in noroi etc. Pe locuri de parcare.
Trotuare complete si curate.
O mențiune: strazile si trotuarele trebuie sa fie corect din pdv tehnic realizate, astfel ca apa si noroiul sa se scurga unde trebuie. Un exemplu de asa NU este proaspa asfaltata strada dintre Podu Ros si Cotnari. E asfaltat tot cu denivelari, gropi de adunat apa si praf, canale denivelate etc.
Mulțumesc, în primul rând, pentru propunerea de discuție.
Însăși întrebarea este în același spirit cu ceea ce vreau și eu să propun. Spun asta pentru că aduci discuția la nivel individual, personal. Odată ce lăsăm în spate instituțiile statului și alte entități misterioase putem să ne asumăm responsabilitatea pentru felul în care trăim.
Răspunsul meu la întrebarea "de unde începem?" este "de la noi înșine"! Ce este comunitatea dacă nu o grupare de oameni? Vrem să trăim într-un oraș mai bun? Să fim oameni mai buni.
Îndemnul nu e nou, e vechi de când lumea. Să ne străduim, fiecare dintre noi, să creștem puțin zi de zi. Să ne educăm, să citim, să învățăm despre oameni mari, despre fapte inspiraționale, despre depășirea obstacolelor și a limitelor. Să avem curajul să ne asumăm responsabilitatea pentru propria viață - ce facem cu ea? Ce aducem noi în lume? În viața celor din jur?
Cred că acesta este primul pas. Prin educație și prin exemplul personal avem cele mai bune șanse să ajutăm.
Un lucru de baza in dezvoltarea unui oraș modern e gestionarea deșeurilor. Iar acest proces începe in fiecare locuință cu fiecare membru al ei. Educația e baza aici (ca de fapt in orice domeniu). Dacă ne educăm corect copiii, și de ce nu, chiar părinții și bunicii cu privire la importanta reciclării și trierii corecte a deșeurilor cred ca toată comunitatea ar avea de câștigat. In primul rând la nivel estetic si sanitar - știm cu toții cum arata spațiile cu benele de gunoi in mai toate cartierele de prin oraș, de cele mai multe ori pe langa parcuri și spații de joaca. Nu mai vorbim de diminuarea deșeurilor efective trimise la groapa de gunoi ori de îmbunătățirea aerului respirat și ceilalți factori ecologici care ar trebui sa ne intereseze pe toți. In primul rând pentru noi, cartierul, blocul ori casa noastră.
Parcarea in locuri de parcare - nu pe spatiul verde, nu pe trotuar, nu in noroi etc. Pe locuri de parcare.
Trotuare complete si curate.
O mențiune: strazile si trotuarele trebuie sa fie corect din pdv tehnic realizate, astfel ca apa si noroiul sa se scurga unde trebuie. Un exemplu de asa NU este proaspa asfaltata strada dintre Podu Ros si Cotnari. E asfaltat tot cu denivelari, gropi de adunat apa si praf, canale denivelate etc.
Mulțumesc, în primul rând, pentru propunerea de discuție.
Însăși întrebarea este în același spirit cu ceea ce vreau și eu să propun. Spun asta pentru că aduci discuția la nivel individual, personal. Odată ce lăsăm în spate instituțiile statului și alte entități misterioase putem să ne asumăm responsabilitatea pentru felul în care trăim.
Răspunsul meu la întrebarea "de unde începem?" este "de la noi înșine"! Ce este comunitatea dacă nu o grupare de oameni? Vrem să trăim într-un oraș mai bun? Să fim oameni mai buni.
Îndemnul nu e nou, e vechi de când lumea. Să ne străduim, fiecare dintre noi, să creștem puțin zi de zi. Să ne educăm, să citim, să învățăm despre oameni mari, despre fapte inspiraționale, despre depășirea obstacolelor și a limitelor. Să avem curajul să ne asumăm responsabilitatea pentru propria viață - ce facem cu ea? Ce aducem noi în lume? În viața celor din jur?
Cred că acesta este primul pas. Prin educație și prin exemplul personal avem cele mai bune șanse să ajutăm.
Hello
Un lucru de baza in dezvoltarea unui oraș modern e gestionarea deșeurilor. Iar acest proces începe in fiecare locuință cu fiecare membru al ei. Educația e baza aici (ca de fapt in orice domeniu). Dacă ne educăm corect copiii, și de ce nu, chiar părinții și bunicii cu privire la importanta reciclării și trierii corecte a deșeurilor cred ca toată comunitatea ar avea de câștigat. In primul rând la nivel estetic si sanitar - știm cu toții cum arata spațiile cu benele de gunoi in mai toate cartierele de prin oraș, de cele mai multe ori pe langa parcuri și spații de joaca. Nu mai vorbim de diminuarea deșeurilor efective trimise la groapa de gunoi ori de îmbunătățirea aerului respirat și ceilalți factori ecologici care ar trebui sa ne intereseze pe toți. In primul rând pentru noi, cartierul, blocul ori casa noastră.