Mâncarea merită mai mult respect

Câteva locuri unde se mănâncă bine în Iași și povestea unui business local pornit de un bucătar cu experiență în restaurante cu stele Michelin

Bună dimineața și bun venit la ediția de vineri a newsletterului Iașul nostru.

Săptămâna asta avem câteva ponturi de la Oana Filip și povestea unui business local pornit de un bucătar cu experiență în restaurante cu stele Michelin.

Vremea va fi instabilă astăzi, dar ok-ish ca temperaturi și precipitații în săptămâna care vine.


Știri locale pe scurt

  • Asociația Civica așteaptă feedback de la ieșeni pentru cele 7 soluții colaborative de rezolvare a unor probleme complexe ale orașului. Dacă ai idei despre cum pot fi îmbunătățite sau dacă vrei să te implici efectiv în implementarea soluțiilor, poți trimite un mesaj până pe 10 august.

  • Primele tramvaie poloneze au ajuns la Iași. Primăria Iași a cumpărat, din fonduri europene, 16 tramvaie PESA făcute în Polonia, costul unui vehicul fiind 2 milioane de euro. Noile tramvaie vor avea aer condiționat, sisteme de numărare a călătorilor și porturi USB.

  • Complexul Super Copou a fost vândut cu peste 2 milioane de euro. Deținut de doi asociați care au afaceri în domeniul jocurilor de noroc, complexul a fost cumpărat de un fond de investiții din SUA, asociat cu o firmă IT din Iași.

  • Blue Air lansează ruta directă Iași-Dublin. Vor fi trei zboruri săptămânale începând cu 19 decembrie 2021. Blue Air va avea și o bază permanentă în Iaşi, începând cu vara anului 2022, planificând zboruri directe către Barcelona, Paris și Londra.


Afaceri locale

Fiind gurmand, îmi place să cred că știu cam pe unde se mănâncă bine în Iași, dar încă descopăr comori ascunse, locuri și mai ales oameni care n-au parte de recunoașterea pe care o merită.

Duminica trecută am fost la aniversarea unei prietene care a pus la cale o experiență de gătit împreună pentru 30 de invitați. Gazde au fost Gabriela Ferenț și Mihai Câmpeanu, un cuplu care organizează „friendly cooking events” chiar în casa lor din Bucium.

Mai participasem de câteva ori la genul ăsta de cursuri de gătit și mi-am zis că știu la ce să mă aștept, dar Gabriela și Mihai au creat un context în care oaspeții au parte de o tratație fine dining într-un cadru relaxat și informal.

Combinația asta este rară, dar nu întâmplătoare, căci amândoi sunt profesioniști cu vechime în industria ospitalității. Gabriela a lucrat ca director de vânzări la Hotel Unirea, iar Mihai a început în 1994 ca ospătar într-un hotel din Poiana Brașov și a ajuns să conducă un restaurant cu o stea Michelin, aparținând familiei Roux, un nume legendar în gastronomia britanică.

Fără ca amfitrionii să epateze în vreun fel, experiența lor se simte din felul în care urmăresc cele mai mici detalii. „Plus vite! Plus vite!”, m-a zorit pe bună dreptate Chef Mihai, în timp ce rostogoleam alene feliile rozalii și suculente de mușchiuleț de porc într-o tavă de verdețuri și pesmet.

Nu e simplu să coordonezi bucătari amatori, care uneori mai mult încurcă decât ajută, dar Mihai face asta cu ușurința unuia care a condus bucătării din care ieșeau sute de farfurii într-o seară obișnuită.

Dacă plănuiți un team-building cu temă culinară sau aveți nevoie de un private chef pentru un eveniment privat, aș spune că M&G Food Studio livrează ceea ce promite, ăsta fiind și principiul care i-a ghidat în carieră pe cei doi fondatori.

„Filosofia mea este că banii sunt consecința lucrului bine făcut. Niciodată nu mi-au plăcut one-time shot-urile. Dacă ai venit o dată, mi-ar plăcea ca din oaspete să devii prieten și să revii regulat.” - Gabriela Ferenț


Iașul Oanei Filip

Oana Filip este community builder pentru industriile creative de mai bine de 10 ani. A scornit Creativ înainte de cafea, pune pe roate Upstairs Community by Pixelgrade și este storyteller care crede în forța poveștilor de a face lumea un pic mai bună.

Oana, care este partea ta preferată din munca de community builder la nivel local?

Fie că eforturile sunt la nivel local sau internațional, partea preferată rămâne aceeași, pentru că are mai mult de-a face cu generozitatea și mai puțin cu altceva.

De fiecare dată când pun în contact oameni, idei și resurse care ajung să se transforme în experiențe, proiecte, chiar business-uri, mi se pare wow. Și nu pentru că am ceva din meritul rezultatului, ci pentru că îmi arată, o dată în plus, forța inegalabilă a oamenilor potriviți aduși la aceeași masă.

Cum arată pentru tine o zi perfectă petrecută în Iași?

Nu știu dacă am zile perfecte sau imperfect de frumoase, dar oricum ar fi, în centrul lor e felul în care mă simt.

De dragul exercițiului, aș zice că o zi perfectă e o zi de weekend, duminica. E cu cafea proaspătă, preparată la v60 și savurată acasă, cu o revistă sau o carte în brațe și, uneori, cu un pix și o agendă în care arunc gânduri de tot felul. Uneori personale, alteori legate de anumite experimente pe care le fac în comunitatea creativă din Iași (stay tuned!).

Petrec suficient timp în mijlocul oamenilor și a dinamicii dintre ei, încât zilele perfecte sunt cele în care stau mai mult cu mine.

Dacă ar fi să schimbi un lucru la orașul ăsta, care ar fi acela?

E o întrebare cu o miză uriașă, ulala! Aleg să numesc ceva abstract pe care, desigur, am să încerc să îl pun și sub lentila concretului.

Dacă ar fi să modelez ceva, nu cred că pot schimba per se, ar fi felul în care ne raportăm la colaborare. Termenul vine din franceză: collaborer, iar un pas mai în spate din latină: con (cu) și laborare (muncă), adică muncă împreună.

Cred că orașul ar arăta infinit mai bine dacă am învăța să ne punem abilitățile și cunoștințele la comun pentru un bine mai mare decât noi înșine. Dacă am lăsa ego-ul (mai ales creativ) la o parte și am identifica pretexte de colaborare. Dacă am construi mai multe poduri și mai puține insule.

Asta nu doar că ar duce la mai multă efervescență locală—de la business-uri la spirit comunitar și înapoi, dar ar contribui și la un sentiment de apartenență care devine tot mai fragil în peisajul local.

De unde comanzi mâncare cel mai des în ultima vreme?

Bogdan Zamfir, cheful din spatele proiectului Din grădină în farfurie, ne gătește prânzul la birou după chipul și asemănarea lui. Ingrediente cât mai locale, adesea chiar din grădina lui, combinații surprinzătoare, gust autentic.

Uneori, ne bucură și Dana de la Prăjiturici cu prezența ei și ne gătește toate poftele care ne trec prin minte. În rest, mă îndeletnicesc acasă pentru că ceva din făcutul de mâncare îmi amintește de o anumită atmosferă de când eram mică, pe care o retrăiesc cu bucurie.

Dacă e să arunc totuși câteva nume de business-uri locale, aș recomanda oricui să își ia timp să se bucure în tihnă de un prânz la Zori, o cină la Andalu și o pizza la Urban.

Orice alegem, cred că mâncarea merită mai mult respect, așa că poate îi alocăm timpul cuvenit și ne bucurăm de ea la fața locului, nu pe tastatură sau în fața unui serial de pe Netflix.

Spune-mi trei business-uri locale despre care mai multă lume ar trebui să știe.

Motivul pentru care aleg următoarele business-uri este pentru că ceva din povestea lor și felul în care își gestionează afacerea e foarte aproape de mine. Nu înseamnă că nu sunt și altele, desigur.

Aș începe cu Andra de la Flairscent, un atelier de lumânări din ceară naturală de soia. De curând, Flairscent s-a mutat într-un spațiu nou care este spectaculos și, odată cu asta, a făcut saltul la statutul de întreprindere socială.

Andra are un zvâc pe care, din păcate, nu îl simt la fel de intens în rândul altor businessuri creative. Îi place ce face, arată asta, are curaj, se reinventează permanent și găsește soluții chiar și atunci când pare că e dead end.

Recomand Chotronette all the way pentru că mi se pare un exemplu de business local care a reușit să rupă barierele internaționale și să facă din rochiile lor o stare. Ceea ce, desigur, nu-i deloc puțin lucru.

Nu știu prea multe branduri care să fie atât de coerente la nivel vizual și verbal, care să aibă curajul să speak their minds, care să ducă un concept la limita imaginarului. Povestesc despre CHO ori de câte ori sunt într-o discuție despre industriile creative.

Îmi place mult și de cei de la Capra Noastră, a căror fabrică am vizitat-o alături de colegii mei de la Pixelgrade. Cred că mai mulți oameni din comunitate ar trebui să știe minunățiile care se întâmplă la fabrica din zona industrială, cum a pornit afacerea asta și ce a devenit între timp.

Tot la nivel de storytelling, Capra Noastră este un model prin felul în care comunică în jurul brandului-mamă, dar și a produselor per se. Faptul că proprietarii sunt cei care și-au însușit acest limbaj, ei bine, nu poate fi decât o dovadă uriașă de autenticitate și curaj.


Ce facem săptămâna asta

🎸 Ana Coman, live at Gist | Concert de muzică acustică. Vineri, 6 august, de la ora 21:00. Intrarea la eveniment se face pe bază de rezervare, în limita locurilor disponibile.

🍷 Muse Evenings | Degustare de brânzeturi și vinuri din colecția Di Vino Wine Shop, găzduită de noul gastro-bar deschis în complexul Super Copou. Vineri, 6 august, de la 18:30. 110 lei/persoană.

🍖 Fabrica de Fum în Valea Sânzienelor | Degustare de cărnuri afumate cu lemn de cireș și un concert Andra Botez, în unul din cele mai faine locuri din apropierea Iașului. Toată distracția costă 100 lei, copiii au intrare gratuită. Duminică, 8 august, de la ora 14:00.

🎹 Alternative Brunching with Robin and the Backstabbers | Ceva bun de mâncat și ceva bun de ascultat. Duminică, 8 august, de la ora 14:00 la Nish. Un bilet costă 60 de lei.

🎛 Young Island Festival | Prima ediție a unui festival de muzică (electro-house, trance, trap, commercial, tech-minimal) se întâmplă în acest weekend pe Insula de Agrement Bacău. Un bilet pentru o zi costă 120 de lei.

📖 Ce ne facem, dom'le, cu influencerii ăștia? | Cristian China-Birta vine la Beer Zone pentru a prezenta ieșenilor noi perspective asupra colaborărilor cu influencerii. Luni, 9 august, de la ora 18:00.


Instagramul săptămânii

A post shared by @alice.wandering.around

Dacă vrei ca fotografia ta să apară aici, folosește #iasulnostru pe Instagram.


Încă ceva

În ediția trecută am menționat un fragment din cartea lui Rudolf Șuțu, Iașii de odinioară. Fără să fie o capodoperă literară, cartea surprinde viața de huzur a boierimii moldovene circa 1880 - 1920:

Mai toată strada Carol de azi, Podul verde de odinioară, era locuită de familiile mari boerești.

Toate casele din dreapta și din stânga străzii până la grădina publică erau proprietăți ale Ghikuleștilor, Bălșeștilor, Sturdzeștilor, Catargieștilor etc. și fiecare din acestea mișuna de lume.

Traiul larg boeresc, cu servitori mulți, cai, trăsuri, vizitii, vătafi de ogradă, lachei, cămărășițe, guvernante, mese mari ce se întindeau zilnic pentru numeroase rude și prieteni, seratele și balurile produceau o mișcare ce dădea acestor case aerul unor mari hoteluri de primul rang.

Vara, pe timpul plimbării de seară, câmpul de la Copou prezenta un aspect magic. Sute și sute de trăsuri particulare trase de cai ce valorau câte cinci sute, o mie și două mii de galbeni perechea, cu harnașamente bătute în argint, sburau ușoare pe dealul Copoului, ducând în ele frumusețile de elită ale orașului. Priveliștea era răpitoare.


Ia legătura cu noi

Cam atât pentru săptămâna asta. Orice gând sau feedback despre formatul acestui newsletter este binevenit.

Ne străduim să dăm drumul cât mai repede la reportajele originale de marți și căutăm în continuare reporteri care să pună umărul la un alt fel de jurnalism local.

Dacă vrei să publici pe Iașul nostru, citește ghidul editorial și dă-ne un semn pe adresa iasulnostru@substack.com.

Pe curând,
Alex Enășescu