O teorie a schimbării
De ce dezbaterile nu schimbă realitatea din teren
Bună dimineața, Iași! ☀️
În ediția de azi:
saga Chirica-DNA continuă
de ce dialogul despre urbanism are limitele sale
un bird park la 30 minute de Iași
ȘTIRI LOCALE PE SCURT
Primarul Mihai Chirica și fostul viceprimar Gabriel Harabagiu au fost achitați, în primă instanță, în dosarul „Flux”, din lipsă de probe.
Speța vizează vizează intabularea unui bloc construit de SC Flux SRL. Imobilul respectiv a fost ridicat cu mai multe niveluri decât prevedea autorizația de construire. În loc de trei, au fost edificate 9 niveluri.
Dosarul a pornit de la ancheta a publicației locale Reporter de Iași. După publicarea anchetei, dosarul intabulării blocului Flux a dispărut din Primărie.
La o zi după achitare, Mihai Chirica a fost audiat la DNA în calitate de suspect în Dosarul Păcura.
„Păcănelele” vor fi interzise la Iași pe 27 aprilie. Hotărârea plenului va intra în vigoare imediat, iar sălile de jocuri vor dispărea etapizat în funcție de autorizația de funcționare existentă. Ultima sală de jocuri ar urma să fie închisă pe 1 martie 2027.
FreeYa Mind Campus a semnat contractul cu IBM pentru livrarea unui calculator cuantic la Iași. IBM Quantum System Two este o platformă modulară de calcul cuantic dezvoltată de IBM, concepută pentru utilizare reală în cercetare și industrie, nu doar experimentală.
Wall Street Journal a publicat recent un explicativ despre cum funcționează un computer cuantic
Piața închirierilor de apartamente în regim hotelier din Iași rămâne sub nivelul altor mari orașe din țară, cu un grad de ocupare de sub 50%.
Cel mai mare developer imobiliar din România analizează dezvoltarea unui proiect în Iași, pe o parte din fosta platformă industrială Iasitex, potrivit Ziarul de Iași.
EDITORIAL
Am participat ieri la câteva sesiuni din cadrul Summit-ului Orașelor din România, organizat de Fundația Iulius.
Evenimentul cel mai așteptat a fost prelegerea autorului canadian Charles Montgomery, care a dat exemple din toată lumea pentru a ilustra un principiu fundamental: design dictates behaviour.
Dacă construiești parcări și străzi cu multe benzi, oamenii vor prefera mașina. Dacă construiești zone pietonale cu verdeață, piste de biciclete și benzi unice pentru autobuze, oamenii vor tinde să meargă pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public.
În ultimii 5 ani, de când am lansat Iașul Nostru, am participat la mai multe dezbateri și am ascultat mai multe versiuni ale acestui mesaj, pe care am încercat mereu să îl amplific.
Cu timpul, mi-am dat seama că dialogul despre soluții și bune practici în urbanism are limitele sale. El este condiția necesară, dar nu suficientă, pentru transformarea orașelor.
Dacă masterplan-urile ar fi fost de ajuns, ar fi trebuit să avem deja piste de biciclete și un sistem funcțional de parcare. Da, soluțiile există, dar ele rămân o proiecție, la fel randările și machetele, dacă cei care ar trebui să le pună în aplicare nu vor sau nu pot să o facă.
Ceea ce ține Iașul pe loc — 41 din 41 în România la calitatea aerului și 38 din 41 la trafic urban — nu este ignoranța legată de bune practici, ci neputința administrativă de a le transforma în realitate. Aici este botteleneck-ul, cum se spune în engleză, care sugurmă inițiativele legate de urbanism în Iași.
Blocajul este corupția administrației locale și nu sunt sigur că deblocarea va veni prin mai multe panel-uri și conferințe care ocolesc elefantul din cameră.
Puținele schimbări reale din ultimii 5 ani, cum este eliminarea teraselor de pe bd. Ștefan, s-au produs în urma presiunii publice, nu a arhitecților sau a elitelor Iașului.
Dincolo de micile schimbări în bine, a devenit Iașul un loc mai bun de trăit în ultimii 5 ani? Avem oare mai puțină poluare, mai puțin trafic, mai multe parcuri și străzi pietonale? Mi-e prieten urbanismul, dar mai prieten mi-e adevărul, iar experiența mea trăită de zi cu zi în Iași îmi spune că nu.
La nivel local, Palas-ul este un reper de design urban și peisagistică, tocmai pentru că majoritatea spațiilor publice din Iași nu sunt — de la kitsch-ul tarabelor din fața Primăriei, la ruinele cinematografelor acoperite de reclame de pe Lăpușneanu, la Copoul care rămâne treptat fără arbori urbani și trotuarele din Bicaz-Dacia pavate cu dale pentru mașini.
Palas-ul e pe mâini bune, iar reamenajarea Foster + Partners va ridica și mai mult standardele. Însă calitatea unui oraș e dată mai degrabă de spațiile sale publice, nu de cele private, așa cum spunea Sir Norman Foster într-un interviu pe care l-am mai citat în trecut.
„Cred că cea mai bună clădire a mea nu este o clădire. Dacă ne gândim un pic la esența unui oraș ca Londra, este foarte mult legată de spațiile publice. Ăsta e, de fapt, ADN-ul unui oraș, lipiciul urban care leagă toate clădirile individuale.”
Nu vreau să fiu cinic. Cred că majoritatea participanților la dialogul despre urbanism sunt bine intenționați și se străduie să pună umărul la schimbarea în bine a orașului, fiecare din rolul său și în limitele intereselor organizațiilor din care fac parte.
Dar buzzwords ca orașe vibrante, neutralitate climatică sau locuire accesibilă sună fals în Iași, departe de realitatea din teren și din Primărie.
La final, într-o sesiune de Q&A pentru jurnaliști, l-am întrebat pe Charles Montgomery cum ar arăta o teorie a schimbării într-un oraș ca Iașul, unde inițiativele de urbanism sunt blocate de administrația locală.
„Trebuie să accepți că operezi într-un anumit context politic și să vezi dacă există anumite grupuri în oraș care au putere, nu doar cele tradiționale, ci și oameni din comunitate.
Eu am fost foarte inspirat de «renașterea» străzilor din New York. De ce s-a întâmplat tocmai acolo? N-a fost pentru că primarului i-a venit ideea asta, ci pentru că activiștii civici, părinți și bicicliști, s-au conectat între ei și au creat o mișcare la firul ierbii.
În al doilea rând, au lărgit mișcarea folosind social media. În al treilea rând, și-au făcut prieteni bogați și au convins oameni înstăriți și puternici să li se alăture.
Practic, a fost o asociație de mai multe grupuri, care au găsit o cauză comună și au căutat să obțină puterea într-un mod foarte pragmatic.”
CE FACEM SĂPTĂMÂNA ASTA
📖 Tatiana Țîbuleac | O întâlnire ALECART despre „Când ești fericit, lovește primul”, noul roman al Tatianei Țîbuleac. Joi, 30 aprilie, de la 15.00 la Muzeul Vasile Pogor.
🎷 Nicolas Simion quartet | De ziua internațională a jazzului, sărbătorim la Acaju, cu un nume ce nu mai are nevoie de prezentare niciunde în Europa. Joi, 30 aprilie, de la 20.30.
COMING SOON
✈️ Via Moldavia | Un eveniment regional de turism care reunește profesioniști, destinații turistice, agenții de turism, instituții și pasionați ai călătoriilor pentru a promova oferta turistică autentică a Regiunii Moldovei. 1-3 mai, la Palas.
🍖 Grill Fest Muncitoresc | Un All You Can Eat în care mănânci autentic, stai liniștit și descoperi gusturi rare. 1-2 mai la Restaurant Caucaz. 149 lei / persoană.
🍔 Street Food Festival | Food truck-uri cu preparate delicioase, concerte live, activități pentru copii. 7-10 mai, la Palas.
🎥 RMHFF | A cincea ediție a festivalului de film din România dedicat sănătății mentale are loc la Iași între 6 și 10 mai. Programul complet.
🎸 Rocanotherworld | A unsprezecea ediție e despre ceea ce persistă – în sunet, în gând, în emoție – după ce tăcerea revine. 19-21 iunie, la Gramma Wines, Bârnova.
ÎNCĂ CEVA
Am ajuns weekendul trecut la Habitatul Meu Bird Park, un spațiu amenajat în comuna Dumești, la 30 de minute de Iași, care găzduiește specii exotice de păsări.
CE POȚI VEDEA: Diferite specii de papagali, tucani, păuni, fazani, dar și canguri, alpaca, căprițe, căprioare și veverițe.
DETALII: Spațiul este foarte curat, animalele sunt îngrijite, iar proprietarul este și un ghid excelent. Copiii au șansa să hrănească animalele și să interacționeze cu ele.
DACĂ MERGI: Habitatul Meu Bird Park se poate vizita doar în cadrul tururilor ghidate, anunțate din timp pe pagina de Facebook, cu rezervare pe WhatsApp, pe email sau pe Messenger. Intrarea este 35 lei pentru adulți și copii peste 3 ani.
Mulțumesc că ai citit până aici. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau vrei să sprijini jurnalismul local independent, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
Și eu m-am întrebat dacă Iașul a devenit un loc mai bun de trăit în ultimii 3 ani. Din imaginile din online, pare că iarna asta a fost chiar mai mult glod. Sau poate oamenii nu mai acceptă lucruri care înainte li se păreau normale.
Cred că viitorul orașului depinde foarte mult de următorul primar. Prima șansă o au actualii viceprimari, pe care nu îi percep ca fiind corupți, dar nici nu îi văd că își doresc o schimbare în direcția despre care vorbește Montgomery. Și aici mi se pare miza reală: cum vede următorul primar orașul.
Restul - cine câștigă contractele, dacă sunt firme de partid - sunt importante, dar secundare față de această viziune.