6 concluzii după alegerile locale
Dezbinarea opoziției îl menține în funcție pe Mihai Chirica
Bună dimineața, Iași! ☀️
În ediția de azi:
PNL nu are majoritatea nici în Consiliul Local și nici în CJ
ce rămâne după alegerile locale
ultimele zile de înscriere în clubul Antreprenori în Natură
Știri locale pe scurt
Primarul reales, Mihai Chirica, va trebui să facă alianțe în viitorul Consiliu Local, care va fi format din: 7 consilieri PNL, 7 consilieri USR-PMP, 6 consilieri PSD, 4 consilieri AUR, 3 consilieri de la CURAJ.
Concret: asta înseamnă că nici măcar o alianță PNL-PSD (cu 13 consilieri din 27) nu ar avea majoritatea începând din septembrie, când noii consilieri își preiau mandatele
La Consiliul Județean, liberalii au nevoie de cel puțin patru voturi pentru a avea o majoritate la limită
33 milioane de euro pentru consolidarea Colegiului Pedagogic. A fost semnat contractul de finanțare pentru reabilitarea Colegiului Pedagogic, proiect care beneficiază de fonduri în cadrul unui program guvernamental pentru refacerea clădirilor cu risc seismic în care funcționează școli.
6 concluzii după alegerile locale
Dacă în ediția trecută am publicat un explainer relativ neutru, astăzi las aici câteva gânduri despre cum s-au văzut de la mine alegerile locale.
Pentru cei care s-au săturat de politică, I feel your pain. Acesta este probabil ultimul text politic până la toamnă.
În zilele dinaintea alegerilor, mai mulți prieteni m-au întrebat cu cine votez. N-aveau de gând pună ștampila pe primarul în funcție, dar nici nu le era clar care este alternativa mai bună din opoziție.
Am luat confuzia asta ca pe un semn că, indiferent de prezență, votul opoziției avea să fie împărțit.
Chiar și cei care fac efortul de a vota au lucruri mai bune de făcut decât să urmărească jocurile de culise în urma cărora doi candidați care au defilat împreună în 2020 au ajuns să se contracandideze în 2024.
1. „O casă dezbinată împotriva ei însăși nu poate dăinui”
La Iași, ca în toată țara, problema fundamentală este corupția sistemică a aparatului de stat.
Așa cum observa Vlad Mixich, în România există câteva milioane de lucrători la stat/cu statul și care depind într-un fel sau altul de partidele sistem, care formează Partidul-Stat, care de câțiva ani încoace controlează România.
Publicul reformist reprezintă doar o mică felie din electoratul local. Dacă găsește un candidat care să-l reprezinte, cum s-a întâmplat la București sau la Timișoara, se raliază în jurul lui. Altminteri, dacă iei felia asta și o tai în două, nu mai rămâne mare lucru, decât orgoliile și interesele candidaților, pe persoană fizică.
În vinerea dinaintea alegerilor, Cosette Chichirău estima că ar putea obține 25-30% din voturi, având chiar șanse reale să câștige, iar Marius Bodea nu va trece de 15%. De altfel, asta a fost linia întregii campanii:
„Am prima șansă să-l bat pe Chirica. Ieșenii mă preferă în mod clar pe mine. Orice se poate întâmpla. Repriza doi se joacă tot între mine și Chirica. Nehotărâții sunt mulți și înclină să voteze cu noi. La o prezență moderată, câștigăm meciul.”
Cosette Chichirău n-a câștigat meciul, dar a reușit să i-l strice lui Bodea. Deși ea a fost cea care nu a trecut de 15%, asta nu a împiedicat-o să considere rezultatul „excelent” și să dea vina pe, nicio surpriză aici, Bodea.
Nicio scuză către votanții pe care i-a indus sistematic în eroare. Doar whataboutism și o animozitate devenită deja conflict distructiv.
Unii oameni sunt mai susceptibili la conflicte distructive decât alții. Ei sunt ceea ce terapeuții numesc „personalități conflictuale”. Oamenii aceștia se grăbesc să învinovățească, convinși că au dreptate, mereu cu garda sus.
Cei mai mulți dintre noi cunosc o astfel de persoană. Cineva pentru care sursa vinovăției e mereu clară și departe de ei. Cei mai mulți dintre noi nu sunt așa. Cei mai mulți dintre noi încearcă să evite conflictele distructive ori de câte ori este posibil. - Amanda Ripley
2. Pentru prima dată după 1990, ce a stat în calea schimbării la Iași nu a fost electoratul, ci candidații opoziției
Trăgând linie, Marius Bodea și Cosette Chichirău au pierdut pentru a doua oară în fața lui Mihai Chirica, fiecare sub sigla unui alt partid decât la prima încercare. Așa cum scrie Paul-Octavian Nistor, eternii perdanți ai opoziției locale:
au aerul că li se cuvine funcția de primar
comunică cu electoratul ca și cum ar fi suficient să observi ce nu funcționează în oraș ca să-l conduci
au în spate echipe de consilieri despre care nu știm mai nimic
Ambii dau vina unul pe celălalt pentru eșec, iar de pe margine nu ne rămâne decât să constatăm că reproșurile pe care și le aduc sunt valide. Cumva, amândoi au dreptate și tocmai asta îi face candidați slabi.
Marius Bodea nu poate scăpa de trena fostului penelist numit politic în diverse funcții, a cărui singură realizare majoră a fost în urmă cu 10 ani și eclipsată între timp de noul terminal de la Aeroport.
Revendicarea votului util nu i-a folosit nici în 2016, nici în 2024, iar felul în care a coborât nivelul discursului politic la nivel de mascaradă probabil a îndepărtat mai mulți votanți decât i-a adus.
Cosette Chichirău a folosit Pentru Iași ca o rampă către USR în 2016 și USR ca o rampă pentru propriul partid în 2024.
În aventura asta solitară, a reușit să rupă atâtea punți cu oameni care i-au fost cândva aliați încât majoritatea foștilor colegi o repudiază, iar reputația o precede. Asta în sine este un red flag pentru cineva care se erijează în lider al opoziției locale unite.
3. Campania pentru următoarele alegeri deja a început
Nici Marius Bodea și nici Cosette Chichirău nu par dispuși să facă un pas în spate după o nouă rundă de alegeri pierdute. Li se pare de la sine înțeles să mai bage o fisă la Primărie la fiecare patru ani, păstrând ca plan B un loc în Parlament.
Marius Bodea nu s-a coborât nici de data asta la umilința funcției de consilier local, ar fi fost sub demnitatea lui de parlamentar.
Cosette Chichirău a anunțat că va intra în noul Consiliu Local în septembrie, dar asta nu o împiedică să candideze la alegerile parlamentare din decembrie.
Ce niciunul din ei nu poate să accepte este că majoritatea tăcută a electoratului reformist din Iași ar vota cu ambele mâini un alt profil de candidat, care să pună și altceva pe masă decât sofisme politice și invective.
Acum două săptămâni, în plină campanie - când Marius Bodea făcea clipuri cu manechinul și Cosette Chichirău lovea cu precădere în fostul său coleg de partid - am ascultat interviul lui Nicușor Dan la Vorbitorincii și m-am uitat degrabă la comentarii să-mi verific impresia pozitivă pe care mi-a lăsat-o.
Sunt sute de comentarii care apreciază calmul, onestitatea și bunul simț al candidatului. Nicușor Dan și Dominic Fritz nu sunt perfecți, dar măcar nu au acel aer de prădători ahtiați după putere.
4. Destinul omului, cu atât mai mult al politicianului, este caracterul său
Asta face diferența, integritatea, căci diplome de la universități americane are și Sebastian Burduja, iar experiență în administrația locală are și Costel Alexe.
Dacă schimbi partidul din oportunism, dacă vrei să pari ceea ce nu ești, spui una și faci alta, joci același joc ca Mihai Chirica, doar că el are mai multă dexteritate și câștigă, din patru în patru ani.
La fel ca la nivel național, unde liderii și-au asumat răspunderea pentru eșec, mișcarea reformistă locală ar trebui reconstruită din temelii, dar nu de aceiași oameni care sunt co-responsabili pentru trei runde de alegeri locale pierdute.
La USR Iași și CURAJ va fi mai complicat pentru că la umbra celor doi stejari din opoziție nu a crescut decât iarbă.
„Modelul Nicușor Dan" ar trebui să fie o soluție de avarie, temporară, până când începem și noi să avem partide politice în adevăratul sens. Sigur că primarul ND și-a făcut treaba, a salvat Bucureștiul de câteva tunuri atent pregătite, dar pe termen lung nu va putea dezvolta orașul într-un ritm apropiat de celelalte capitale europene.
Și la Iași, soluția durabilă este cea politică. Nu omul providențial, anti-sistem, ci un sistem reparat. Oameni cu o cultură politică, care să condamne traseismul, să respingă oportuniștii. - Anca Gherasim
5. Corelația dintre absența la vot și starea jurnalismului local
Una din întrebările la care nimeni nu pare să aibă un răspuns este de ce la Iași votează, în cel mai bun caz, unul dintre trei locuitori.
O explicație parțială este că numărul total de alegători de pe liste include basarabeni și localnici care au buletin de Iași, dar muncesc în străinătate sau nu locuiesc efectiv aici. Alta este că mulți ieșeni s-au mutat din oraș în comunele limitrofe și votează acolo.
Un factor despre care nu se vorbește suficient este că prezența la vot este mai scăzută în locuri unde nu există presă locală, iar la Iași, ca în toată țara, presa locală este decimată, ceea ce limitează capacitatea votanților de a înțelege și a urmări cum sunt cheltuiți banii de la bugetul local.
În țările civilizate - unde presa locală este recunoscută ca fiind vitală pentru democrație -, statul, companiile responsabile și filantropii din comunitatea locală investesc în consolidarea ei, pentru binele comun.
6. Rezultatul votului reflectă cultura individualismului
Întrebarea care se pune este dacă în Iași avem masa critică care să facă viabil jurnalismul local independent și opoziția politică constructivă.
Oferta electorală a unui partid depinde și de cererea socială: există în România acestui moment o cerere socială de USR, ca partid liberal, ca discurs rațional, ca proiect meritocratic, alternativă la monstrul PSD-PNL et co?
Nu sunt sigur că oferta depășește cererea. Nu putem avea un USR sau o forță de opoziție puternică fără un public care să dorească în mod real acest lucru, dispus să vină la vot și într-o splendidă zi de vară, să protesteze față de încălcările regulilor electorale, să denunțe pe orice cale abuzurile partidului-stat. - Florea Ioncioaia
Un oraș este un ecosistem viu, în care politica, business-urile, zona academică, ONG-urile, artiștii și presa determină împreună o anumită cultură a locului.
Ce spune despre noi - comunitatea care trăiește, muncește și votează aici -, faptul că am ales din nou să fim conduși de doi politicieni trimiși în judecată în multiple dosare pentru fapte de corupție? Doi politicieni care, lucrând toată viața la stat, au acumulat averi enorme, pe care nu le pot justifica.
Impresia mea este că în Iași, dincolo de aparențe, raportul dominant dintre localnici este individualismul.
Cu unele excepții, pe care încerc să le promovez în newsletter oricând am șansa, întâlnesc săptămânal oameni și organizații care s-au obișnuit să extragă mai multă valoare decât dau înapoi în interacțiunile cu semenii lor. Ceea ce explică și situația politică în care ne aflăm.
Ce facem săptămâna asta
📖 Întâlnire cu CTP | Cristian Tudor Popescu își lansează la Iași cartea „Râsul dracului. Interceptări, informații desecretizate, autodenunțuri". Astăzi de la 18:30 pe terasa Vivaldi de la Palas.
🦮 Pet Event | Sâmbătă și duminică, în Grădina Palas, puteți petrece un timp de calitate alături de cățeii voștri și de alți iubitori de animale.
🗿Efectul de statuie | O dezbatere pe tema Cultura la Iași. Efectul de statuie…, cu Matei Bejenaru și Călin Ciobotari. Sâmbătă de la ora 19.00 la Muzeul Mihai Eminescu.
🥩 MEATic experience | Adi Hadean și Marian Zancianu vă oferă experiența culinară a anului joi, pe 20 iunie, la Valea Sânzienelor. 350 lei / persoană.
Fotografia săptămânii
Încă ceva
Mâine este ultima zi în care te mai poți înscrie în clubul Antreprenori în Natură.
Dacă te-ai săturat de evenimentele clasice de networking - stat pe scaun, lumină artificială și discuții superficiale -, Igor Rotaru și George au inițiat un club în care conversațiile sunt pe bune și au loc în natură. (P)
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
Excelent puncat, Alex. Foarte buna editie, ca de obicei! Keep on going