Autostrăzile vor salva vieți în Moldova. Ce facem până atunci?
Autostrăzile vor salva vieți în Moldova. Ce facem până atunci?
Soluția urgentă și provizorie este montarea de separatoare între sensuri
Bună dimineața!
La ora la care citiți acest newsletter sunt undeva în drum spre Onești. Deși fac naveta cam o dată pe lună, sunt mereu uimit cât de fluidă și monotonă poate fi circulația pe centura Bacăului, singurul tronson de autostradă din Moldova.
Este ca un preview de 20 de minute despre cum ar fi putut arăta Moldova dacă ar fi fost condusă de oameni pricepuți și cinstiți. Însă restul drumului, strâmb și periculos, e pe măsura politicienilor pe care i-am ales să ne reprezinte.
Acum câteva săptămâni, în drum spre Vatra Dornei, am văzut VW-ul Polo din față rostogolindu-se în aer de trei ori, ca o doză de bere pe care-o ia vântul. Coborând să văd dacă pot ajuta cumva, primul gând a fost cât de norocoși au fost pasagerii, un cuplu în jur de 60 de ani, că nu le-a venit nimic de pe contrasens.
În septembrie, când m-am întors de la Piatra Neamț cu platforma, șoferul îmi povestea că partea cu adevărat nasoală la munca pe care o face e când îi sună telefonul noaptea și află că are de adus în oraș o altă mașină făcută zob.
Povestesc lucrurile astea nu pentru că sunt speciale, ci tocmai pentru că nu sunt. Accidentele pe E85 au devenit rutină, de aceea oamenii care pun presiune la București pentru finanțarea drumurilor din Moldova au nevoie de sprijinul nostru.
⛅ Vremea rămâne neobișnuit de caldă pentru început de februarie, cu maxime care ajung până la 10 grade săptămâna viitoare.
Știri locale pe scurt
Proiectul bugetului municipiului Iași este aproape de final. Primarul Mihai Chirica a declarat că bugetul este acum de 1.8 miliarde de lei, dar va fi majorat în momentul în care vor sosi sumele din PNRR.
dintre proiectele prioritare, trei vor primi finanțări consistente: modernizarea transportului public de călători, investițiile de la Spitalele Parhon și de Recuperare și construirea a patru săli de sport la școli din oraș
Trenul metropolitan merge aproape în gol. CFR operează, din 12 decembrie anul trecut, un tren metropolitan care leagă Iașul de Gara Ciurea. Trenul funcționează la 10% din capacitate, din cauza orarului inoportun. Prima cursă de la Iași este la 6.30, iar returul de la Ciurea spre oraș este la 7.03.
Noul magazin Kaufland din Tătărași se va deschide pe 24 februarie. Noul magazin va avea o suprafață desfășurată de peste 6.500 mp. Parcarea va avea aproape 300 de locuri, iar pe o suprafață de circa 4.000 mp vor fi amenajate spații verzi.
Despre ce vorbește lumea
Accidentul cumplit care a avut loc marți la Bălțați - cea mai mare tragedie rutieră din ultimii 13 ani de pe raza județului Iasi - a reaprins dezbaterile despre lipsa autostrăzilor și infrastructura deficitară din Moldova.
Cum nici în cele mai optimiste scenarii autostrăzile din Moldova nu vor fi gata mai devreme de 2026, opinia generală a activiștilor locali pro-autostradă este că soluția urgentă și provizorie este montarea de separatoare între sensuri, similare celor de la Carrefour Era la Antibiotice, pe porțiunile periculoase din DN2/E85.
Ce înseamnă asta?
Actualul drum de la Iași la Roman nu este un drum cu 2 benzi pe sens, ci doar cu o bandă pe sens și un acostament lărgit, luat de majoritatea șoferilor drept o jumătate de bandă suplimentară. Asta înseamnă că, pe ambele sensuri, avem un drum cu trei benzi.
Pentru a elimina accidentele frontale, soluția cea mai sigură ar fi introducerea unui sistem 2+1 alternativ, adică două benzi pe un sens și o bandă pe celălalt, care alternează pe porțiuni de câțiva kilometri, cu separatoare între sensuri.
De ce nu s-a făcut asta până acum?
Oficial, motivele țin de amorțeala CNAIR și a blocajelor cauzate de proiectanții de drumuri.
Neoficial, unii activiști pro-autostradă dau de înțeles că USR a avut suficient timp anul trecut pentru a implementa separatoarele, dar nu a făcut-o, iar acum dă vina pe partidele aflate la putere.
Dincolo de jocurile politice, problema este că pe sensul cu o singură bandă, viteza de circulație se va reduce și mai mult, toate mașinile fiind practic limitate la viteza camionului pe care-l au în față și nu-l pot depăși până când drumul revine la două benzi.
E o decizie complexă, în care beneficiile se măsoară în vieți omenești, iar costurile în mii și mii de ore petrecute în ambuteiaje.
Singura cale de evita acest trade-off este autostrada, însă tronsonul Moțca - Târgu Frumos - Lețcani - Ungheni nu a fost prins în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), fiind preferată finanțarea metroului din Cluj.
Cine este responsabil?
Deși negocierile s-au purtat în perioada în care atât ministerul Transporturilor, cât și cel al Fondurilor Europene, erau la USR, ar fi facil să punem acest eșec doar în cârca USR.
Principalul motiv pentru care nu avem și nici nu vom avea prea curând autostrăzi în Moldova este că liderii politici locali nu au trecere la nivel național nici în USR, nici în PNL, și nici în PSD, toate cele trei partide fiind controlate de grupuri de interese din Muntenia și Transilvania.
Merită menționat și că în aceste zile la București, în discuțiile cu ministrul Transporturilor și conducerea CNAIR, interesele ieșenilor sunt reprezentate de activiști civici precum Cătălin Urtoi, nu de liderii politici locali.
Dacă mai exista cineva care îşi mai punea problema necesităţii unei autostrăzi de la Iaşi spre vest, astăzi a primit răspunsul!
Accidentul înfiorător, care s-a produs dimineaţă la ora 6.40 între localităţile Bălţaţi şi Războieni din judeţul Iaşi, unde şi-au pierdut viaţa şapte oameni, ne arată clar punctul în care s-a ajuns.
La ora 10.00, fiind în drum spre Paşcani, am trecut pe la locul accidentului. Ce am văzut este greu de descris! Încă erau oameni decedaţi în saci de plastic întinşi pe arătură.
În aceste momente tragice nu doresc să mai arat pe nimeni cu degetul. Vreau doar să îi rog pe toţi politicienii din Moldova să-şi treacă cu litere mari în agenda personală şi de partid cuvintele AUTOSTRĂZI PENTRU MOLDOVA! - Ionel Apostol, fondatorul asociaţiei Împreună pentru A8
Cum te poți implica
Cele trei mari asociații civice care pun presiune pe autorități pentru dezvoltarea infrastructurii din Moldova sunt:
Împreună pentru A8 - condusă de Cătălin Urtoi și Ionel Apostol
Moldova vrea Autostradă - vezi cum poți sprijini demersurile pentru construcția de autostrăzi
Mișcarea pentru Dezvoltarea Moldovei - iată cum poți sprijini asociația care militează activ pentru dezvoltarea regiunii Moldovei și ieșirea acesteia din izolare
Ce-am citit săptămâna asta
În continuarea ediției de săptămâna trecu, iată două interviuri recente ale unor intelectuali de bună credință din Iași, care m-au ajutat să înțeleg mai bine de ce prinde AUR la un anumit segment de electorat.
Un dialog despre creșterea AUR în diaspora, între jurnalistul Dan Radu și Alexandru Cohal, cercetător cu expertiză în sociologia și antropologia migrației și emigrant la rândul său, locuind peste 15 ani in Italia:
De fapt, mulţi dintre simpatizanţii AUR de acum sunt oameni nemulțumiți de impactul USR asupra politicii din România, şi care îşi mută votul de la USR la AUR.
Speranţa, pentru votantul AUR, e mai degrabă un soi de sperată revanşă ca răspuns la frustrarea de a nu fi reuşit – ca societate – nici un progres relevant în cei 30 de ani de capitalism.
După dezamăgirea USR, incapabil să răspundă problemelor pe care el însuși le evidențiase, AUR câștigă teren prin simplificarea problemei: prezentul fiind prea complex şi prea provocator, soluţia este trecutul (etnonaţionalismul românesc) iar aceasta ne va garanta şi viitorul.
Nu știm cum va face asta dar nu mai contează. Important e că cineva (acum AUR) ne ascultă, ne înțelege anxietățile, ne consolează. Ne e frică, aşa că ne strângem în jurul familiilor (românilor), a limbii (românilor), a religiei (românilor) şi respingem tot vine din afară, chiar dacă ‘din afară’ ar putea veni ceva bun.
Istoricul Dorin Dobrincu, într-un interviu pentru Europa Liberă, despre felul în care AUR reinterpretează istoria anilor 1930-40:
Într-o societate insuficient așezată, apar tot felul de indivizi care, fără a avea nici urmă de competență profesională, pretind că știu ce s-a întâmplat în anumite momente ale istoriei, propun personaje controversate ca modele de eroism și patriotism.
Pentru acești oameni, istoricii par a fi invocați cu scopul de a le furniza argumente pentru prejudecăți, de a le susține ideologia și acțiunile. Există riscul ca acești oameni să folosească istoria ca suport propagandistic, pentru a-și susține agenda, pentru a se autopromova, pentru autovictimizare, pentru a răspândi frici și pentru mobilizare politică.
Efectele asupra societății pot fi catastrofale, după cum știm și din propriul nostru trecut recent, dar și din ceea ce vedem în societățile contemporane cu regimuri iliberale, spre exemplu în Rusia lui Putin.
Ce facem în weekend
🎂 1 year of Gist | Cafeneaua Gist sărbătorește un an cu un program de muzică live și cocktail-uri. Iar sâmbătă primești o cafea din partea casei dacă vii însoțit de câinele tău.
🦐 Creveți & bule | De vineri până duminică, de la 12:00 la 22:00, Taverna Racilor Casa Pogor vă așteaptă cu creveți gătiți perfect alături de bule efervescente.
🖼 Tur ghidat | Duminica în intervalul 16:00 - 19:00, la ArtEast Gallery, va avea loc un tur ghidat al expoziției „The L.I.G.H.T.”, despre care v-am povestit în urmă cu câteva săptămâni.
Cea mai bună pizza din Iași
Videograful Vasea Onel a comandat și a comparat pizze Margherita de la câteva dintre cele mai cunoscute pizzerii din oraș.
Fotografia săptămânii
Dacă vrei ca fotografia ta să apară aici, folosește #iasulnostru pe Instagram.
În fiecare săptămână, ne străduim să arătăm că în Iași se poate face un alt fel de jurnalism local, mai optimist și mai preocupat de soluții.
Dacă genul ăsta de jurnalism îți este folositor, ne-ar ajuta enorm dacă ai da mai departe acest newsletter către prietenii care l-ar aprecia.
Iașul nostru are aproape 1.200 de abonați și 60 de susținători, însă adevărul este că avem nevoie de sprijinul vostru în continuare, pentru ca newsletter-ul să devină sustenabil în 2022.
Dacă ești deja abonat la newsletter și vrei să ne susții printr-o donație lunară/anuală, iată cum îți poți schimba tipul de abonament. Un abonament anual costă 30 de euro, mai puțin de 3 lei pe săptămână.