Scurt ghid de mâncat sănătos în Iași (și nu numai)
Nutriționista Mihaela Brăilescu crede că ieșenii sunt privilegiați din punct de vedere culinar
Bună dimineața, Iași!
🌤 Ne așteaptă un weekend răcoros, dar temperaturile rămân pozitive și depășesc 10 grade la mijlocul săptămânii viitoare.
Știri locale pe scurt
Institutul de Cardiologie de la Miroslava nu este pe lista celor 27 de spitale finanțate prin PNRR.
proiectul asumat de administrația PNL a primit trei puncte mai puțin decât ultimul obiectiv de investiții admis și se află pe locul 2 sub linie
Costel Alexe, președintele CJ Iași, în urmă cu 2 săptămâni:
„Susținem cu toate eforturile construirea Institutului Inimii. (…) Sper totodată ca succesul acestui proiect să fie o lecție pentru clasa politică și factorii de decizie locali.
În timp ce noi ne zbăteam să punem pe picioare acest spital, au fost politicieni ieșeni care începuseră deja să-i cânte prohodul, să-l numească megalomanic și irealizabil.
Primăria vrea inel pietonal suprateran în intersecția din Podu Roș. Primăria Iași a alocat o sumă de 200.000 lei în bugetul local pe anul 2023 pentru întocmirea unui studiu în vederea construirii unui inel pietonal suprateran peste intersecția giratorie din Podu Roș.
Anca Gherasim (CIVICA): Este foarte trist cât de înapoiați suntem în comparație cu orașele vestice. Peste tot se vorbește despre spații pietonale mai largi, treceri de pietoni dese si sigure, noi rămânem prinși în 1990.
Pasajul Alexandru cel Bun va intra în reparații capitale. Municipalitatea ieșeană a lansat licitația pentru execuția lucrărilor de reabilitare a pasajului un proiect cu o valoare de aproape 70 milioane lei, fără TVA.
un termen optimist pentru finalizarea lucrărilor ar fi mijlocul anului 2025
Hrană vindecătoare
În ajunul Crăciunului am trecut pragul Băcăniei Happy de pe Lăpușneanu, în căutarea unor cadouri culinare de ultim moment.
Așa am descoperit o broșură glossy despre alimentația sănătoasă, scrisă de Mihaela Brăilescu, nutriționistă specializată în sănătatea feminină.
Broșura Hrană vindecătoare este un ghid de bază privind dieta, alimentele funcționale și suplimentele benefice sănătatea femeilor.
După ce am cumpărat broșura pentru soția mea și am răsfoit-o în perioada sărbătorilor, i-am cerut Mihaelei câteva ponturi, care să fie valabile pentru femei și bărbați deopotrivă, despre cum putem fi mai atenți la ce mâncăm.
Interviul a fost ușor editat pentru claritate și concizie.
Mihaela, deși mulți dintre noi ne străduim să mâncăm mai sănătos, timpul lucrează împotriva noastră. Pentru tine, care ar fi câteva mese care te salvează când ești pe fugă?
În primul rând încerc să nu fiu foarte des pe fugă, ci să acord atenție și energie în actul de a mă hrăni.
Pentru a găti ușor și repede am mereu în casă ingrediente de bază și țin în frigider sau congelator ingrediente de meal prep, adică:
legume spălate și porționate,
varză tocată,
frunze și salate spălate,
legume congelate,
carne porționată,
crochete de pește / carne gătite și congelate,
cereale puse la hidratat,
leguminoase gătite și congelate în porții mici.
Pentru mic dejun am mereu în casă variații din următoarele: ouă, unt gras bio, avocado, pâine cu maia, pate de ficat (făcut de mine din ficat de vită), legume spălate și pregătite pentru a fi ronțăite (ardei kapia, morcov, castravete), măsline, preparate din carne de la băcăniile din Iași.
Fiicei mele îi fac întotdeauna o tartină de pâine cu unt și șuncă de curcan/vită, iar eu mănânc mai pe îndelete după ce o duc la scoală.
Când sunt cu adevărat pe fugă consum o masă lichidă caldă, adică un latte cu cacao, colagen și adaptogeni care să îmi tină energia stabilă până când apuc să mănânc.
Eu lucrez de acasă așa că, dacă am agenda plină de consilieri, îmi iau mesele fragmentat, sub formă de gustări rapide între clienți, iar seara gătesc sau mâncăm în oraș.
Ca idee, gustările și mesele mele sunt întotdeauna sub forma de PFF – formula protein-fat-fiber, care mă ajută să îmi țin glicemia și nivelul de energie stabile.
Fiind acasă, dacă am doar 30 de minute pauză între consilieri, pot să mănânc chiar și un sfert de porție din masa de prânz pregătită în avans.
Câteva idei de gustări pe care le-am inclus în broșură sunt:
măsline + bastonașe de morcov, hummus cu legume,
chiftele de curcan / falafel cu legume,
prune uscate cu nuci,
tartine de pâine cu pateu / hummus / pasta de morcov și semințe / brânză de capră cu gem fără zahăr / magiun și semințe
Rar apelăm la biscuiți cu iaurt, sau cereale bio fără gluten cu lapte vegetal.
Hai să vorbim și despre mituri sau obiceiuri nesănătoase. Care ar fi câteva alimente care nu sunt așa de sănătoase precum am fost învățați?
Sunt multe nuanțe când ne raportam la alimente și aș sugera oamenilor să nu mai gândească simplist în termeni de sănătos și nesănătos, ci să învețe să aleagă hrana în funcție de obiective și nevoile individuale.
Pentru cineva o porție de pâine cu magiun poate fi nefavorabilă sau insuficientă, în timp ce pentru cei fără probleme cu glutenul și glicemia este pur și simplu o masa hrănitoare.
Pentru o persoană sedentară cu exces ponderal, o masă lichidă formată din suc de frunze și fructe acrișoare poate fi extrem de benefică, în timp ce pentru o femeie sub-ponderală cu obiectiv de a rămâne însărcinată poate fi insuficientă și destabilizatoare hormonal.
Sunt totuși câteva alimente pe care recomand să fie reduse sau eliminate pentru o stare optimă de sănătate, stabilitate mental-emoțională, vitalitate și echilibru hormonal, căci obiectivele acestea îl avem cu toții indiferent de sex și vârstă. Pe scurt:
glutenul și preparatele din faină rafinată de grâu (cum sunt covrigii din toate stațiile de autobuz pe care i-aș interzice prin lege),
uleiurile vegetale (în special cele rafinate, sau gătirea cu unele uleiuri vegetale presate la rece),
cerealele pentru mic dejun (granola, muesli, fulgi cu arome, batoane de cereale),
iaurt cu fructe (cu mare adaos de zahăr și conservanți),
brânzeturi ultra-procesate,
sucuri de fructe, untul de arahide și cremele de alune din comerț (cu uleiuri vegetale si mult zahăr),
batoane de proteine convenționale (cu îndulcitori, uleiuri vegetale și adaosuri dubioase pentru îmbunătățirea texturii),
apa cu vitamine (cu zaharuri si coloranți, o creație splendidă de marketing fără nici o valoarea nutrițională reală),
diverse snack-uri fără gluten (multe sunt produse ultra-procesate din amidon, conțin zaharuri și uleiuri vegetale la fel ca junk food-ul clasic, ba au chiar mai puține proteine și vitamine).
Dar invers? Ce fel de lucruri am putea mânca mai des deși nu fac parte din bucătăria românească tradițională?
Ce nu văd eu în cultura românească este consumul de apă dimineața la trezire. 🙂 1 pahar mare (400 – 500 ml) de apa călduță sau la temperatura camerei aduce multe beneficii pentru sănătate.
Legume și verdețuri gătite ușor cu puțin unt sau ulei de măsline cum găsim în bucătăria mediteraneană sau asiatică. De exemplu, eu am descoperit abia pe la 28 de ani că dovleceii gătiți sunt buni la gust (în loc de șnițelele cu textură dubioasă ale mamei) și pot fi consumați inclusiv cruzi în salate. La fel și varza sotată rapid în wok-urile chinezești care rămâne crocantă și dulce, în loc de varza călită până își dă duhul complet din rețetele românești.
Îmi plac multe frunzele sotate cu ulei de măsline din Italia și Grecia. Folosesc spanac, kale și mangold când găsesc la piață.
Curry și tocane gătite lent cu multe condimente specifice bucătăriei indiene sau palestiniene / tunisiene. Eu sincer nu cred că am mai gătit de mult o tocăniță de cartofi românească, în schimb fac frecvent curry cu năut, sau carne gătită lent la slow cooker cu multe condimente care susțin digestia. Abia în aceste culturi se fac asocieri corecte între leguminoase și condimente, sau carne și verdețuri pentru a crește bio-disponibilitatea micro-nutrienților și o digestie ușoară.
Rasol de vită și de găină consumate simplu, cu hrean sau usturoi. Recomand frecvent zeama de oase și consumul de măduvă și cartilagii, dar nu e musai să fie în ciorbă pentru a le consuma cu plăcere.
De exemplu, eu fierb un pui de țară într-o oală mare cu multe rădăcinoase întregi (țelină, păstârnac, pătrunjel și morcov), ceapă, praz, usturoi, ghimbir și frunze de dafin, boabe de ienibahar, semințe de fenicul, crenguțe de cimbru, sare de mare și boabe de piper. După ce au fiert bine, separ toate ingredientele.
Prima masă e când dezosez carnea și, practic, rod oasele 🙂 cu mujdei sau hrean, putină supa și legume fierte.
Apoi arunc condimentele și ceapa, păstrez rădăcinoasele scurse într-o caserolă, carnea dezosată într-o altă caserolă și zeama strecurată în borcan.
Am astfel ingrediente pentru cel puțin 3 zile: legume + carne trase la tigaie cu condimente și usturoi lângă o salată sau orez, supă crema din legume și zeamă reîncălzite la care mai adaug semințe sau nuci pentru cremoșenie în loc de smântână lichidă, orez pufos sau piure fiert în zeama de supă, fâșii de carne condimentată pentru lipii.
Broșura ta conține un capitol separat pentru tehnici și ustensile de bucătărie. Este vreun gadget care ți-a îmbunătățit viața atât de mult încât îți pare rău că nu l-ai descoperit mai devreme?
Principalul instrument care mi-a transformat felul de a găti a fost un cuțit profesional. Am scris în broșură despre impactul pe care îl au cuțitele bune asupra gătitului sănătos într-o casă.
Al doilea este peeler-ul de legume. Cu cât reușești să cureți/toci mai ușor legumele, cu atât vei putea să le mănânci mai des. Era bine dacă le aveam în casa de mică, în loc de cuțitul cu lamă tocită și mâner albastru pe care tata s-a încăpățânat să îl folosească chiar și după ce i-am trimis cuțite noi de la Ikea.
Eu sunt mare fan gadgeturi de bucătărie și am avut posibilitatea să testez cam tot ce se poate, dar dintre toate mi-a rămas la suflet Termomixul (pentru cine își permite și chiar are nevoie de așa performanta) pentru că puteam să pulverizez efectiv orice cu el. Așa am reușit să fac pate-uri bune din orice (ficat sau semințe), supe cu textură care să mă mulțumească, cremă de alune și cacao sau muștarul cu care am participat câțiva ani pe la târgurile foodie de prin București.
Acum folosesc și consider necesare într-o casă axată pe homecooking:
blender cu vas mic de tocare și braț vertical de inox (obligatoriu de 1000w pe care îl au acum mai toate brandurile cu tradiție),
storcător cu ax melcat (îl am pe cel orizontal de la Biovita care este și răzătoare),
slow cooker simplu cu vas de ceramică pentru gătirea lentă și fară supraveghere a cărnii,
blender cu cană.
Sunt multe blendere cu cană pe piață, important e să aibă putere mare de minim 1000w, de preferat vas de sticlă și dimensiunea potrivită nevoilor tale. Nu are rost să investești într-un Vitamix cu vas de 3l dacă tu abia iți faci o supă și un smoothie din când în când.
Pentru cine e mereu pe fugă sunt foarte faine și blenderele sport cu pahar portabil (Biovita, Nutribulet) pentru că îți poți face un latte cu colagen și îl iei cu tine rapid.
Zi-ne câteva restaurante din Iași unde mergi (sau de unde comanzi) atunci când vrei să mănânci și bine și sănătos.
Dragilor, pentru locurile unde mănânc în Iași trebuie să vă mulțumesc în primul rand vouă. Abia după ce v-am descoperit pagina de Instagram am aflat unde pot să mănânc și eu în oraș la Iași, pentru că tare sufeream când am venit. 🙂
Merg frecvent la Muse pentru pulpa de rață cu piure de trufe, la Trufanda pentru toastul cu păstrăv și încrederea că ingredientele sunt de bună calitate, comand acasă de la Krud, Oliv și Vivo, pentru matcha și turmeric latte merg la Gist, iar pentru ocazii speciale la Trai.
În final, spune-ne și câteva locuri din Iași de unde te aprovizionezi cu lucruri care poate nu se găsesc în supermarket.
Vă spun sincer că asta a fost principala mea grija când m-am mutat în Iași. Mi-am scanat cartierul pentru locuri de unde pot cumpără ingrediente și am avut noroc să găsesc fix ce aveam nevoie.
E important că oamenii din Iași să știe că sunt privilegiați din punctul ăsta de vedere, nu multe orașe din țară au locuri așa faine și bine aprovizionate.
Să fie clar: dacă vrei să mănânci sănătos în Iași, o poți face cu ușurință și la prețuri accesibile.
Merg în fiecare weekend la piața din Păcurari pentru preparate de la Afumătoria noastră, legume îmi iau tot din piață de la Legumele de Acasă sau comand de la ferma Scufița din Homița, pâine îmi iau de la Eco Băcănia Happy, proaspăt mutată pe Lăpușneanu, iar pentru ouă bio, lactate de capră, carne proaspătă și diverse gourmet-uri merg frecvent la Băcănia Nouă pe Păcurari.
Carne de vită proaspătă iau fie de la Meat Concept, fie comand online (deși am văzut la târgul USAMV Iași o fermă de vită angus din zona Moldovei, dar din păcate i-am uitat numele).
Vă invit să treceți pe la Eco Băcănia Happy de pe Lăpușneanu, ei au o rețea bine organizată pentru livrări de pâine și legume, cunosc producătorii locali și vă pot oferi toate informațiile de care aveți nevoie.
📣 Mesajul tău poate fi aici
Dacă ești antreprenor local sau lucrezi pentru o companie care schimbă orașul în bine, aruncă o privire peste media kit-ul Iașul nostru. 👇
Sprijinul tău ne ajută să facem în continuare jurnalism curat în Iași, fără clickbait și titluri senzaționale, iar noi putem duce mesajul tău către mii de ieșeni cărora le pasă de orașul în care trăiesc. 🤝
Ce facem săptămâna asta
📚 Nuit de la lecture | Mediateca Institututului Francez din România la Iași organizeazǎ Noaptea Lecturii vineri, începând cu ora 20.00, pornind de la tema propusǎ anul acesta: Frica.
📴 Lansare de carte | Miercuri de la 18:30, Fab Lab Iași vă invită la o discuție despre volumul „Societatea digitală. Stăpâni, cetățeni sau sclavi?”, scris de Răzvan Rughiniș, profesor de securitate cibernetică, internetul lucrurilor și protecția vieții private.
🎭 Oscar si Tanti Roz | Un spectacol cu Oana Pellea și Marius Manole în rolurile principale, un spectacol profund, puternic şi tulburător despre viaţă şi moarte. Miercuri și joi de la 19:00, la Cinema Victoria. Ultimele bilete sunt disponibile aici.
#decitit
Studiu de caz – bazine de înot: Bolojan, șapte piscine semi-olimpice în 2 ani; Chirica, vorbe goale în trei ani - Reporter de Iași
Cazul Greenfield: nu cumpăra locuință dacă nu ai drumuri de acces -
Zece lucruri la care trebuie să fii atent când cumperi casă, ca să nu te păcălească dezvoltatorii imobiliari - Hotnews
Ce poate învăța România de la o zonă de munte în care ATV-urile sunt interzise în pădure, iar turiștii aduc bani, fără să lase gunoaie în urmă - Republica
We need a lot more electricians if we’re going to electrify everything - Canary Media
6 cazări superbe din România rurală în care să ai parte de o vacanță idilică - LoveDeco
Fotografia săptămânii
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Weekend fain,
Alex Enășescu
Citesc toate articolele in intregime, si in special cele de nutritie in ultimii ani, si am obtinut idei pe care sa le urmaresc pe viitor din acest articol.
Cu siguranta nu am depus la fel de mult timp in studiu ca si un nutritionist, insa pozitia fata de gluten vad ca ori e alb/negru, ori "gri" ca fata de mai orice ingredient/component, devenind deci o opinie atata timp cat se fac afirmatii generale. A urma sfaturi despre a consuma sau nu gluten cred (!) ca tine mai mult de factori medicali individuali sau experienta personala cu glutenul mult demonizat.
Sunt curios de argumentele doamnei Brailescu despre contrarecomandarea consumului acestei proteine.
"It is important to note that gluten is a problem only for those who react negatively to it, or test positive for celiac disease. Most people can and have eaten gluten most of their lives, without any adverse side effects."
https://www.hsph.harvard.edu/nutritionsource/gluten/