Bună dimineața, Iași! ☀️
În ediția de azi:
centura Podu Iloaiei ar putea fi gata în doi ani
de ce orașele spaniole sunt diferite de majoritatea orașelor europene
festivalul Senzoria, în acest weekend la Palas
ȘTIRI LOCALE PE SCURT
S-a semnat primul contract de autostradă cu bani din programul SAFE. Grupul de firme UMB va construi 27 km de drum rapid între Moțca și Târgu Frumos.
Licitația pentru Centura de la Podu Iloaiei a fost lansată, după ani de tergiversări. Prețul de pornire este de 100 milioane lei, iar centura ar putea fi gata în doi ani.
Noul drum va avea o bandă pe sens, iar la capetele acestui segment, respectiv la intersecțiile cu DN 28, vor fi amenajate sensuri giratorii.
Compania de Transport Public Iași vrea să cumpere 30 de autobuze, 5 minibuze electrice și un autobuz turistic (etajat). CTP intenționează să facă un credit de investiții de 100 milioane lei.
EXPLICATIV
Am citit recent o analiză excelentă care explică de ce orașele spaniole sunt diferite — mai dense, mai bine organizate și mai puțin poluate decât alte orașe europene.
În Spania, 80% din populație trăiește în apartamente, iar zonele periurbane de la marginea orașelor mari sunt formate mai degrabă din blocuri de înălțime medie și case înșiruite.
Explicațiile sunt mai complexe. Pentru o bună perioadă de timp, după Al Doilea Război Mondial, consensul a fost că este de preferat ca orașele să se extindă pe orizontală.
În aceste decenii, în jurul marilor orașe din nordul Europei și din SUA, au apărut suburbii cu densitate scăzută, formate din case, ceea ce a creat o dependență de mașină, care acum este greu reversibilă.
There are no tram or metro lines running through them which can be extended, no walkable street networks to join onto, and no nearby main streets to make use of and support. Sites at the urban periphery really are car dependent, and it really is difficult to build them at higher densities.
Spre deosebire de alte țări, Spania a devenit suficient de prosperă pentru a avea suburbii abia pe finalul secolului 20, după ce consensul s-a schimbat, iar urbaniștii și-au dat seama că densitatea orașelor este dezirabilă.
Practic, zona periurbană a orașelor din Spania s-a dezvoltat după ce urbaniștii au învățat din greșeli. Însă multe țări — România e cel mai bun exemplu — au devenit prospere mai târziu decât Spania și asta nu le-a salvat de zone periurbane developer-led și dependente de mașini.
Sunt două lucruri pe care Spania le-a făcut diferit.
Nu a lăsat dezvoltatorii să facă ce vor
În majoritatea țărilor, autoritățile construiesc drumuri principale și impun un set de parametri pentru tipul de dezvoltări imobiliare care pot fi amenajate în zonă.
Este o abordare reactivă, care cedează inițiativa dezvoltatorilor — ei vin cu propuneri de ansambluri rezidențiale, iar autoritățile le aprobă sau nu. Acest model duce la orașe înconjurate de zone periferice haotice, neplanificate și fără coerență.
În Spania, autoritățile sunt cele care planifică rețeaua de străzi, iar planul le este impus proprietarilor de teren, chiar dacă drumurile și infrastructura publică trec peste terenul dezvoltatorilor.
Mai mult, aceștia sunt obligați să cedeze terenul și să acopere costurile amenajării drumurilor. Deși rămân cu mai puțin teren, valoarea acestuia crește semnificativ datorită infrastructurii de calitate.
A investit în infrastructură
De la sfârșitul anilor 1980 și până în 2020, Spania a primit fonduri europene de coeziune în valoare de 200 miliarde de euro. În timp ce alte țări au folosit banii pentru subvenții acordate populației și IMM-uurilor, Spania a investit în drumuri și căi ferate.
Iar astăzi culege roadele, având una dintre cele mai bune rețele de infrastructură, atât în interiorul orașelor mari, cât și între orașe.
Deși 70% din spanioli au mașini, iar infrastructura auto este la un nivel bun, orașele au o densitate ridicată, iar majoritatea rezidenților folosesc transportul public atunci când au de ales. În Madrid și Barcelona, 70% din deplasări sunt făcute pe jos, cu tramvaiul sau cu metroul.
CE FACEM ÎN WEEKEND
🧒 Festivalul Mozaic | O zi de sărbătoare, activități și bucurie pentru copiii, adolescenții și familiile din Valea Lupului. Pe 29 mai, la RusticWood.
🪩 Senzoria | Două nopți în care muzica și arta se întâlnesc chiar în inima orașului. Anul acesta totul trece la nivelul următor, cu trei scene și un line-up impresionant de artiști naționali și internaționali. 29-30 mai, la Palas.
✨ Senzoria Family Fest | Patru zile de poveste în Grădina Palas, unde copiii și adulții se joacă, râd și creează amintiri împreună. 29 mai-1 iunie.
🎥 Proiecție de film | Terminus Cinema e un club de film din Iași adresat tuturor cinefililor aflați în căutarea unui loc în care să descopere opere importante din istoria cinemaului.
Primul film proiectat — Cría Cuervos..., al cineastului spaniol Carlos Saura —, este o meditație asupra unor teme majore ce gravitează în jurul copilăriei, memoriei și violenței. Duminică, 31 mai, de la 14.00, la Casa Junimii, pe bază de înscriere.
COMING SOON
👧 Festival De Basm | O experiență colectivă de bucurie, un prilej de a aduce familiile împreună, cu spectacole, concerte, joacă interactivă și educativă pentru mici și mari. 6-7 iunie, la Silk District.
LINEUP: Smiley, NOi Și VECHi, Feli, Trupa de Weekend.
BILETE: Fiecare bilet este o donație pentru 1.000 de copii vulnerabili, prin Școala Mobilă, un instrument educațional dezvoltat de Salvați Copiii Iași.
✈️ Air Hack | Un hackathon care aduce împreună oameni pasionați de tehnologie, design și inovație pentru a construi soluții reale pentru aeroporturile viitorului. 5-7 iunie, la Aeroportul Iași.
🎤 TEDxIași | Pe scenă vor urca oameni care inițiază dialoguri autentice, provoacă idei și ne reamintesc cât de multe lucruri ne leagă, dincolo de diferențe. 6 iunie, de la 09.00, la Teatrul Național.
🕯️ Atelier de lumânărit | Hai să-ți torni propriile lumânări din ceară pură de soia și astfel să înveți tainele lumânăritului. Atelierul va avea loc sâmbăta, 6 iunie, de la 13:00, la FlairScent.
🎺 New Voices of the Big Band | Seria Classix Concerts găzduiește în iunie un proiect inițiat de Amphitrio, aducând pe scena din Iași Big Band-ul Radio România. Pe 10 iunie, de la 20.00, la Amfiteatrul Palas.
🧒 Șotron | În grădina Muzeului Vasile Pogor și pe strada Vasile Pogor, copiii și adulții deopotrivă se vor bucura de ateliere interactive, jocuri de echipă, povești și creații colective. 12-14 iunie.
🎻 Concert la Palat | Turneul Stradivarius 2026 — susținut de Alexandru Tomescu, Dragoș Ilie și Omar Massa — ajunge la Palatul Culturii pe 16 iunie, de la 19.00.
🎸 Rocanotherworld | A unsprezecea ediție e despre ceea ce persistă – în sunet, în gând, în emoție – după ce tăcerea revine. 19-21 iunie, la Gramma Wines, Bârnova.
LINEUP: Alternosfera, Irina Rimes, om la lună, Robin and the Backstabbers, COJO, Taxi, HVNDS, Nuanțe, Adam’s Nest, Helda și Vlad Corb.
BILETE: Până pe 31 mai ai 20% reducere cu cardul Banca Transilvania la toate abonamentele și prețuri speciale late bird.
🎻 Noaptea de Sânziene | Un concert în aer liber, susținut de doi dintre cei mai apreciați muzicieni români ai momentului: violonistul Răzvan Stoica și pianista Andreea Stoica, alături de Kamerata Stradivarius. 23 iunie, de la 20.00, în Grădina Botanică.
🟦 ZEEK | Cel mai creativ festival de advertising revine la Iași cu a doua ediție. Pe 27 iunie, la Teatrul Național te vei întâlni cu 10 dintre cei mai buni oameni de comunicare din România.
SPEAKERI: Alex Nedea (Recorder), Vlad Ifrim (Pro TV), Răzvan Mătășel (Publicis), Bogdan Niță, Bogdan Petrice.
PERIURBAN
Ediția de azi este ultima din seria PERIURBAN, pe care am lansat-o în urmă cu 9 luni, cu ajutorul unui grant de la Journalismfund Europe.
Valea Lupului, Miroslava sau Valea Adâncă nu mai sunt anexe ale orașului, ci parte din oraș și mă bucur că am reușit să extindem aria de acoperire a jurnalismului local constructiv.
Sunt mândru de poveștile pe care le-am publicat și super-recunoscător colegilor care, pe lângă munca lor de zi cu zi, au mers pe teren și au documentat viața la marginea Iașului.
La final, i-am întrebat pe colegii mei care e amintirea care rămâne cu ei după acest proiect.
„A fost reconfortant să cunosc atât de mulți oameni deosebiți și cu chef de povestit, alături de care să nu simt cum trec orele (mai ales când sunt alimentate de cafea proaspăt prăjită). Oamenii sunt deschiși și generoși dacă le dai șansa să fie așa.” — Sim Filip
„Dacă ceva mi se pare complicat sau mult, mă întorc la dialogul cu Roxana Radu.
Atunci când mă gândesc dacă pot trăi din ce îmi place să fac, mă gândesc la Ana și Paul Gribincea. Iar când mă întreb dacă mai contează azi valorile, mă raportez la ce reușește Marius Chelcu.
Au rămas cu mine generozitatea lor și sentimentul că binele își face loc: uneori în ciuda locului în care te afli, alteori tocmai datorită lui.” — Georgiana Covaliu
„Pentru mine, seria PERIURBAN a venit cu câteva lecții, dar și cu un mare regret. Principala lecție învățată a fost cea a ieșirii din zona de confort. Atât din confortul urban, dar mai ales din cel profesional și personal. „Nu pot/ nu am timp/ nu mă pricep” ne sună cunoscut, nu-i așa?! Data viitoare voi primi și voi privi provocările cu mai puțin pesimism gratuit, poate spre deloc.
Regretul are și un nume: Tăutești. Este subiectul pe care nu am reușit să îl acopăr. Este subiectul care mi-a rămas întipărit în minte de la interviul cu Bogdan Crețu. Tăutești e pentru mine un fel de no man’s land cu tot cu puținii săi locuitorii (maximum 180). Satul și oamenii săi care nu contează nici măcar electoral. Care nu vor conta nici când vor trece centura Iașului sau autostrada prin vecinătate. Locul și oamenii săi pe care i-am lăsat în urmă.” — Ana-Maria Epure
„Au rămas cu mine multe lucruri pentru care sunt recunoscătoare, dar am să menționez doar câteva din registre diferite. Asta ca să arăt un exercițiu de generozitate în dublu-sens.
Povestea reală și completă, în forma ei din momentul cu pricina, nu în absolut, este și va rămâne offline. Digitalul îmi dă o frântură, terenul completează narativul. Și ce bine că e așa.
E foarte valoros să am aproape un fotograf care observă diferit sau vede ce mie îmi scapă. E un cadou să lucrez în echipă la un material și e un format pe care vreau să îl mai explorez.
Experiențele împărtășite, chiar și doar pentru câteva ore, deschid conversația și o îmbogățesc în feluri în care nu m-am așteptat. Asta cred că a făcut și ciocolata caldă băută în tihnă la Luna acasă.” — Oana Filip
Mulțumesc că ai citit până aici. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau vrei să sprijini jurnalismul local independent, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Pe curând,
Alex Enășescu
Ma intreb cati ieseni considera urbanismul spaniol unul de succes. Pentru ca de fiecare data cand se vorbeste despre mers pe jos, transport public, apare intrebarea "bine, bine, dar cum cari un bax de apa fara masina". Raspunsul este in supermarketurile spaniole din oras, la parcarile de caruturi de cumparaturi. Fiecare familie spaniola are unul. Cati ieseni, mai ales barbati, ar iesi la Kauflandul de la ei din cartier cu un carucior "de bunicute"? Iesenii sunt mai admirativi fata de modelul celor 8 pasaje din interiorul Oradei. Nu-i intereseaza ca pentru pietoni este un regres, ca au facut si pasaj pietonal paralel cu cel auto ca sa fluidizeze si mai bine traficul.