Ne vedem în 2023
Un update la final de an și câteva gânduri despre ce urmează
Bună dimineața și bun venit celor care ni s-au alăturat în ultima săptămână, în urma mențiunii din ultima ediție a newsletter-ului Concentrat.
A fost cel mai frumos dar de Crăciun să fim pe lista scurtă de newslettere românești pentru un inbox mai bun.
Eu sunt Alex Enășescu, un jurnalist local de 36 de ani, născut și crescut în Iași.
Timp de 6 ani am editat newsletter-ul PressOne - Revista Pressei - iar în vara lui 2021 am lansat acest newsletter local (bi)săptămânal despre oamenii și locurile care fac Iașul mai bun.
În mod normal, în fiecare vineri trimitem o sinteză cu ce s-a întâmplat în timpul săptămânii și evenimentele din weekend, însă aceasta este o ediție specială de final de an, ceva mai personală și mai contemplativă.
Revenim la programul obișnuit pe 6 ianuarie!
Vestea bună este că Iașul Nostru va continua și în 2023, după ce am primit un colac de salvare de la International Press Institute.
Ca să recapitulăm: am început anul cu puțin peste 1.000 de abonați, iar acum avem 2.600, din care în jur de 100 ne sprijină prin abonamente plătite.
100 de abonamente înseamnă cam 4.000 de euro pe an, înainte de taxe, dar în 2022 am încasat mai puțin de jumătate din cauză că Substack a păstrat 85% din venituri în prima parte a anului.
Abonamentele digitale ne ajută să ne plătim colaboratorii și parte din cheltuieli, dar calea către sustenabilitate este publicitatea.
Începând din vară, am deschis segmente de conținut sponsorizat pentru business-uri locale care schimbă Iașul în bine.
Am promovat inițiative locale precum un festival de vin sau o băcănie locală, dar am și refuzat contracte de la dezvoltatori imobiliari care nu erau aliniați cu misiunea și valorile noastre. Trăgând linie, e limpede că în 2022 intrările au fost mai mici decât ieșirile.
Diferența a fost suplinită de grantul pe care l-am primit de la Substack, menit să acopere costurile newsletter-ului în primul an, dar pe care suntem pe cale să-l întindem de-a lungul a doi ani.
Vorbind cu alți fondatori de newslettere locale din Europa, toți mi-au spus că nu poți ajunge la break-even mai devreme de 3-4 ani, bazându-te doar pe creștere organică.
Pentru că n-avem timpul ăsta, speranța e că acceleratorul IPI, care include un mic buget pentru promovare plătită, ne va ajuta să devenim viabili în 2023. 🤞
Într-o postare recentă,
scrie că unul din lucrurile pe care le-a învățat ca fondator al Vox.com este că lansarea și coordonarea unui business media este de-a dreptul grea.It’s hard primarily because it stacks a bunch of different medium-difficulty problems on top of each other — you need a product that people want but also a revenue strategy that supports it, and you also need to be good at recruiting and retaining good people.
You need some good luck, but part of that is having a lot of situational awareness about how the world is changing so you can “make your own luck” rather than just hoping things will break a particular way.
You can have a good idea and a great team (which is what we had), and it still doesn’t really work because there’s so much more to it than that.
Un alt analist media,
, obișnuiește să spună că jurnalismul local e cea mai grea dintre problemele grele din industria media.Building sustainable publishing businesses is a hard problem.
Building sustainable local news businesses is the hardest of hard problems.
Acum, aș putea să umplu câteva pagini cu toate felurile în care ultimul an a fost greu - majoritatea țin de limitele mele, ca antreprenor venit dintr-un background editorial - dar, dacă am înțeles ceva în ultimul an, este că nimănui nu-i pasă.
Nimeni nu vrea să citească explicații și justificări pentru care un startup nu funcționează, așa că mă strădui să fac cât pot eu de bine: să scriu despre oameni care se pun în slujba aproapelui, să învăț product development, să caut resurse ca Iașul Nostru să meargă înainte.
În cel mai rău caz, chiar dacă n-o să-mi iasă, vreau să cred că toată munca de acum nu este în van.
The best piece of advice I got when I almost chickened out of starting Politico was an aside from a lawyer: “Worst case, you’ll fail up!” Everything you learn by trying and failing proves indispensable in whatever’s next. - Jim VandeHei
Dar adevărul e că zilele astea mă gândesc mai puțin la creșterea newsletter-ului și mai mult la contextul mai larg, din care Iașul Nostru e doar o linie într-un feed.
Două din cele mai bune cărți pe care le-am citit în 2022 sunt cea despre mimetism, a lui
, și cea despre conflictul distructiv, a Amandei Ripley.Cred că cei mai mulți dintre noi simțim, într-un fel sau altul, că ecosistemul online e proiectat să ne consume, nu să ne încarce.
Iar forțele care ne consumă sunt mult mai complexe și mai puternice decât am crede, în timp ce scrollăm compulsiv în pat, pe closet, așteptând la coadă sau la stop.
Asta nu înseamnă că nu avem nicio putere. Dimpotrivă, așa cum scrie Ezra Klein, avem un oarecare control, iar asta ne obligă să ne întrebăm:
How do we want to be shaped? Who do we want to become?
Până la începutul lui 2021 n-am avut cont pe niciuna din rețelele sociale pentru că am luat poate mai în serios decât alții avertismentele despre efectele lor toxice. De asta cred că m-am și atașat de newslettere.
Ca jurnalist, cred că atenția celorlalți, nu doar a mea, este un dar pe care n-am dreptul să-l exploatez.
Așa că prefer să trimitem una-două ediții pe săptămână și să postăm ocazional pe FB/IG, cu riscul ca Iașul Nostru să nu fie top of mind, iar brand-ul meu personal să rămână în umbra influencerilor de pe TikTok.
Un raport recent arată că tot mai mulți oameni evită să mai urmărească jurnalismul tradițional, iar asta devine o problemă și mai acută la nivel local.
Iașul este condus de un primar votat de 11% din populația cu drept de vot a orașului, iar fiecare punere sub acuzare într-un nou dosar de corupție nu mai miră pe nimeni. Când totul este șocant, nimic nu mai e șocant.
Ăsta e motivul pentru care ne străduim să facem un alt fel de jurnalism local, prin care încercăm să întărim legăturile care ne aduc împreună și să cerem mai mult de la cei care administrează orașul, plecând de la bunele practici care funcționează în alte părți.
Ok, Iașul nu este Praga, dar de ce suntem atât de în urmă față de Oradea?
Ce ne împiedică să avem piste de biciclete, trotuare accesibile persoanelor cu dizabilități, un sistem integrat de parcare, așa cum au Brașovul, Clujul, Sibiul sau Timișoara?
De ce la Iași nu știm să avem grijă de arborii stradali și de singura pădure de la marginea orașului?
Într-un fel, e un moment bun pentru autorii de newslettere, dar audiența, la fel ca întreaga societate, este fragmentată și polarizată.
Cu atât mai mult cred că avem nevoie de jurnalism local independent și constructiv.
Dacă tipul ăsta de jurnalism face sens pentru tine, îți mulțumesc că ne citești și sunt recunoscător că te avem alături. E un clișeu, dar chiar apreciez fiecare share, comentariu sau încurajare.
Da, avem nevoie de sprijin financiar - de la cititori și companii deopotrivă -, dar avem și mai multă nevoie de feedback, de idei de subiecte și de reporteri talentați.
Dacă vrei să ne dai o mână de ajutor, poți oricând să-mi dai un reply, sunt la un email distanță. 🤝
Dacă n-ați făcut-o deja, luați-vă câteva zile departe de ecrane și de știri. Ne vedem în 2023!
Pe curând,
Alex Enășescu
Mulțumesc pentru tot ce mi-ai adus în inbox în 2022! Sunt și eu unul din oamenii care au renunțat să mai urmărească jurnalismul tradițional, așa că newsletter-ele Iașul Nostru și Concentrat de la DOR au devenit sursele mele de informare în anul care a trecut. M-am întristat să aflu că povestea Concentrat nu merge mai departe, așa că îți țin pumnii și urez energie și inspirație să continui cu Iașul Nostru încă mulți ani de acu înainte!
Felicitari pentru munca depusa, este important ceea ce faci si sunt de parere ca, desi poate ca acum pare nesustenabil, jurnalismul local independent inca are un viitor. Intr-o lume dominata de algoritmi, clickbait si centralizata in jurul catorva companii puternice, e bine sa existe si o alternativa care sa arate ca se poate si altfel.