Patru ani de Iașul Nostru
De ce jurnalismul local e complicat, mai ales în Iași
Bună dimineața, Iași! ☀️
Se fac patru ani de când am trimis prima ediție a newsletterului Iașul Nostru. E greu de explicat cât de mult s-a schimbat piața media în acest timp.
Acest newsletter a apărut datorită unui program al Substack pentru reporteri locali din toată lumea. Acum Substack oferă același tip de finanțare pentru a atrage creatori de TikTok.
După o pandemie, mai multe războaie și un val de dezinformare, polarizare și populism, tot mai mulți oameni se simt copleșiți de știri și evită să consume jurnalism.
Subvențiile primite de partide pentru presă și propagandă aproape s-au dublat din 2021 până în 2025. Presa locală, falimentară de facto, este ținută în viață artificial de banii primiți de la partide. Fără acești bani, nu ar mai exista presă locală în majoritatea orașelor din România, inclusiv în Iași, unde majoritatea publicațiilor depind de contractele de publicitate politică, inclusiv de la AUR.
Așa că, atunci când cineva mă întreabă cum merge munca, nu prea știu cum să răspund. E cam complicat, asta a fost tema ultimului an. În ediția de azi, încerc să explic de ce e așa de complicat cu presa locală independentă, cu atât mai mult în Iași.
La fel ca majoritatea publicațiilor independente, acest newsletter are trei surse de venit: de la cititori, din publicitate și din granturi.
Donațiile de la cei 150-155 de abonați cu plată sunt stabile, undeva în jur de 5.000 euro pe an, din care se scad comisioanele Substack, Stripe, contabilitatea etc. De la 1 iulie, ANAF cere eFactura și pentru facturile emise către persoane fizice, ceva ce e aproape imposibil de implementat în acest moment.
Publicitatea ar trebui să fie principala sursă de venit în presa locală. Cum spunea un fost vicepreședinte al Google la conferința la care am participat luna trecută la Catania, oamenii sunt curioși să afle despre afacerile din orașul lor. Publicitatea ar trebui să fie la fel de relevantă ca restul conținutului, un win-win de ambele părți. Dar brandurile locale care înțeleg asta, ca FOOM, Pepperoni Dog sau ColorEX Paints, sunt rare.
Granturile. După ce Statele Unite au închis mai multe linii de finanțare, finanțările europene au devenit și mai competitive. În ultimul an am ratat un grant european, unde am concurat (5 pe un loc) cu publicații din toată Europa, cu echipe solide care au oameni specializați pe scrierea de aplicații pentru granturi.
Am luat, în schimb, un micro-grant de 5.000 de euro pentru dezvoltarea canalului de Instagram, care a crescut de la 4.000 la 6.500 de urmăritori în câteva luni. Dar, așa cum scrie Dragoș Stanca:
„Aplauzele și like-urile nu plătesc taxe, salarii și nici prețul (în bani) pe care trebuie să îl plătim, ca societate, pentru corecta noastră informare.”
Atunci când am lansat newsletterul, nu știam dacă există o piață pentru jurnalism local independent în Iași.
Știam doar că nu poți construi un business, cu atât mai puțin unul de presă, pe principiul if you build it, they will come.
Așa că m-am străduit să fiu receptiv la feedback, la nevoile publicului și să învăț munca de produs și de audience engagement.
“Every product in the world, at the end of the day, is simply a reflection of how much the people who created it gave a shit… It is not possible to make great products if the people who work on it do not give a shit about the product.” - Tobi Lutke, CEO Shopify
În același timp, fiecare ediție este un fel de bat signal pentru ieșenii cărora le pasă de orașul în care trăiesc, care vor mai mult decât „să le fie lor bine”, vorba unui amic.
Când se trage linie, piața contează mai mult decât inovația internă din cadrul unei organizații media. Această masă critică este factorul decisiv și impresia, a mea cel puțin, este că în Iași pământul este mai tare decât în alte locuri din România.
Asta se reflectă nu doar în calitatea jurnalismului local, ci și în nivelul politicienilor care ne reprezintă, în cultura provincială, în felul în care arată și se dezvoltă orașul, în faptul că locații excelente, ca Zori sau JassyRo Copou, nu au rezistat pe piață.
„Când mai vii și cu vești bune?”, m-a întrebat cineva în comentarii după ultima ediție.
Până la urmă, Iașul Nostru a pornit ca un newsletter despre lucrurile bune care se întâmplă în Iași. Dar e greu să păstrezi tonul ăsta de good vibes only dacă vrei să nu trăiești în minciună.
Este Iașul un oraș fain, în care ești recunoscător că trăiești? La fel ca în orice discuție de tipul ăsta, întrebarea fundamentală este „în comparație cu ce?”.
Pentru cei care vin din orașe mai mici și se stabilesc aici, Iașul e preferabil locului din care au plecat. Cei care s-au născut și au rămas în Iași se raportează mai degrabă la Brașov, Cluj, Oradea, Sibiu, Timișoara și, cum spunea același comentariu, se miră că unii consideră Iașul un oraș-reper în România.
În 1989, aflat într-o vizită oficială în SUA, Boris Elțîn a vizitat inopinat un supermarket din Houston, Texas. Când a văzut cu ochii lui varietatea de produse, Elțîn le-a spus celor din anturajul său că, dacă rușii de rând ar vedea prosperitatea dintr-un magazin american, „ar urma o revoluție".
În ultima lună am călătorit mult prin România. Soția mea, Ana, revine la serviciu în august, după doi ani de concediu maternal și am zis să petrecem cât mai mult timp alături de fiul nostru, înainte să intre la creșă full-time. Am ajuns la Viscri, la Deva, la Târgu Mureș.
După o săptămâna la Râșnov, în apropiere de Brașov, nu pot să nu mă gândesc că, dacă mai mulți ieșeni ar vizita orașele din Ardeal și ar vedea cu ochii lor calitatea drumurilor, decența spațiilor publice, am avea o revoluție locală la Iași.
Sunt unele lucruri pe care nu le putem schimba. Brașovul păstrează ceva din moștenirea săsească, Iașul ceva din dominația otomană. It is what it is.
Dar sunt și lucruri simple, cum ar fi faptul că nu vezi mașini parcate pe trotuar, arbori înlocuiți de pavele, publicitate stradală și cerșetori la tot pasul, pe care la Iași nici nu le mai observăm, pentru că ne-am obișnuit cu ele.
Pe Lăpușneanu, în ceea ce s-ar numi centrul vechi al Iașului, avem ruinele a două cinematografe acoperite de mesh-uri publicitare la chipsuri/sucuri. Așa arată o „capitală culturală”?
Trăgând linie, în patru ani am dus Iașul Nostru cam la 2/3 din pragul către viabilitate. O publicație locală cu 10.000 de abonați la newsletter și 10.000 de urmăritori pe Instagram ar trebui să fie viabilă într-o zonă metropolitană cu 400.000 de locuitori.
Mai avem resurse până la finalul anului să ajungem acolo, altfel va trebui să ne oprim. Știu că scriu asta de trei ani încoace — vezi aici bilanțul după anul 1, anul 2 și anul 3 — dar am ajuns aici doar printr-un mix de granturi, donații, venituri din publicitate și bani de-acasă, care nu e sustenabil.
Am scris azi despre bani pentru că asta e partea cea mai complicată, nu jurnalismul în sine. Munca din ultimii patru ani e cea mai împlinitoare din cariera mea.
Mă bucur de fiecare dată când pot să dau o voce unor oameni care schimbă Iașul în bine, printr-un spațiu de joacă făcut cu simț de răspundere, un ONG în slujba comunității sau un takeaway autentic.
Sunt recunoscător fiecărui abonat în parte care-și ia timp să citească acest newsletter și să îl dea mai departe. Vă văd și vă mulțumesc! Ca în fiecare vară, newsletterul ia o pauză în luna august. Ne citim din nou pe 5 septembrie.
ȘTIRI LOCALE PE SCURT
Mihai Chirica pierde puterea în Consiliul Local, subminat chiar de viceprimarul Daniel Juravle.
Consilierii locali au votat ieri un proiect pentru declanșarea unui concurs pentru ocuparea funcției de director la CSM 2020.
Proiectul, susținut de primarul Mihai Chirica, nu a adunat suficiente voturi, după ce viceprimarul Juravle și un alt consilier PNL s-au abținut.
Trădarea colegilor din PNL l-a făcut pe Chirica să amenințe că va „da de pământ" cu subordonații săi și le va face o sesizare penală pentru neregulile de la CSM 2020.
Noul stadion din Iași rămâne pe hârtie. Primăria Iași a decis să reducă cu 24% finanțarea asigurată pentru începerea lucrărilor la un nou stadion în zona șes Bahlui.
Banii vor fi redirecționați pentru finalizarea lucrărilor la bld. Poitiers și șos. Bucium.
Licitația pentru varianta ocolitoare Podu Iloaiei este blocată de câteva luni pentru că Hotărârea de Guvern care trebuie să aprobe indicatorii tehnico-economici e blocată, nefiind considerată o prioritate, potrivit ReporterIS.
Alte două proiecte prioritare, Centura Iași și lărgirea drumului european de la Vânători până la intrarea către Spitalul Regional de Urgență, nu vor intra la licitație în 2025.
SĂPTĂMÂNA ASTA LA IAȘI
☘️ Povești și cântece în Grădină | Sâmbătă, de la 18.00, Andra Andriucă și Ada Morar ne dau întâlnire în grădină la povești și cântece, într-o oază verde, intimă și cu liniște, la Soft & Grace.
🎤 Paul Tihan acustic | Paul Tihan se reîntoarce prin turneul acustic de vara asta la rădăcinile lui, rădăcini în care proiectul însemna doar o chitară, un violoncel și o voce. Pe 31 iulie, de la 20.30, la Acaju.
COMING SOON
🪕 Sukar Nation | Pe 31 iulie, de la ora 19:00, Sukar Nation revine pe scena de la FOOM by Nemțeana, Lăpușneanu nr. 3. Un show intens, cu fuziuni balcanice, punk românesc și rock dus la extrem, construit să te țină prezent de la primul acord până la ultimul bis. (P)
⬆️ Zilele Nordului | Un festival cultural găzduit la Darabani, cel mai nordic oraș al României, pe granița UE cu Moldova și Ucraina. 31 iulie - 3 august.
Ediția a 12-a va aduce împreună 15 trupe de muzică, 5 trupe de teatru, peste 100 de artiști vizuali, actori, scriitori, jurnaliști, arhitecți, antreprenori și activiști, circa 500 de cicliști și alergători, alături de festivalieri din toată țara.
🎛️ 17 ani de Acaju | Pe 2 august, de la ora 18:00, Acaju sărbătorește 17 ani cu muzică sub cerul liber, la Baza FEG.
🧶 Atelier de Croșetat | Decoperă bazele uimitoarei tehnici de croșetat alături de Alexandra Rîmbu. Sâmbătă, 2 august, de la 11.00.
🎥 SFR 2025 | Cea de 16-a ediție a festivalului de film și teatru românesc are loc la Iași în perioada 6-10 august.
Pe 9 august, Marcel Iureș revine pe scena ieșeană cu un spectacol-manifest ce îmbină umorul, melancolia și forța emoției: Don Quijote, în regia lui Alexandru Dabija.
Cam atât pentru săptămâna asta. Dacă ai orice fel de feedback, o idee de subiect sau o propunere de colaborare, dă-mi un reply la acest email. 🤝
Nu uita — următoarea ediție a newsletterului ajunge în inbox pe 5 septembrie. Până atunci, ne vedem pe Instagram.
Pe curând,
Alex Enășescu